In tara noastra poate fi intalnita in Muntii Maramuresului, Muntii Rodnei, Obcinele Bucovinei, masivele Rarau, Ceahlau, Ciucas, Bucegi, Fagaras, Cozia si Retezat. Botanistul roman Alexandru Borza a facut, pentru prima oara in 1911, un studiu amanuntit al florii de colt, el fiind cel caruia i se datoreaza declararea acesteia ca “monument al naturii”.
Este o floare de munte apartinand familiei Asteraceae, din care fac parte margaretele si floarea soarelui. O floare delicata, cu petale albe acoperite de perisori mici, catifelati, argintii, care ii confera o nota aparte de gingasie si frumusete, este o planta deosebit de rara si creste in munti calcarosi, pe pajistile de pe versanti abrupti si insoriti sau pe stanci, in zonele stancoase aflate la o altitudine situata intre 1.800 si 3.000 de metri, potrivit “Enciclopediei de etnobotanica romaneasca” de Valer Butura (Editura Stiintifica si Enciclopedica, 1979).
Trasaturile si aspectul unic al florii au inspirat multe nume, precum Wollblume (“floarea de lana”) data de naturalistul elvetian Konrad Gessner in secolul al XVI-lea sau “Klein Lowenfuss” (“piciorul de leu mic”), “etoile du glacier” (“steaua ghetarului”), “etoile d’argent” (“steaua de argint”), “immortelle des Alpes” (“floarea vesnica a Alpilor”) denumiri folosite de diversi botanisti si biologi pentru a descrie floarea. Potrivit “Dictionarului de sinonime”, pentru floarea-reginei (Leontopodium alpinum) exista si urmatoarele denumiri: albumeala, albumita, floare de colt, edelvais, steluta, floarea-doamnei.
Floarea reginei, originara din stepele Asiei, se gaseste zone muntoase din Abruzzi, Alpi, Balcani, Carpati, Pirinei, dar si din Asia Centrala si de Est pana in Himalaya. Este o specie de plante erbacee, perena, care, la fel ca si rudele ei, este considerata drept o floare, scrie agerpres.ro. In fapt, este o inflorescenta, adica un buchet intreg de floricele foarte mici, numeroase (intre 50 pana la 500 de flori mici) si foarte inghesuite, grupate in doua pana la 12 capete de flori galbene (capitula), inconjurate de cinci pana la 15 frunze albe catifelate (bractee) aranjate in forma de stea. Intreaga planta si frunzele din jurul inflorescentei sunt acoperite de peri lanosi albi care au rolul de a o proteja impotriva frigului, a uscaciunii si a radiatiei ultraviolete.
Planta este lanat-tomentoasa, inalta de 5-20 cm, cu inflorescente compuse din capitule, inconjurate de numeroase bractee lungi, alb – argintii, lanos – paroase. Daca in Romania planta ajunge doar pana la inaltimea de maximum 20 cm, ea poate creste in alte tari pana la 50-80 cm. Are in pamant un rizom cilindric, acoperit cu resturi de frunze negre-brune, potrivit volumului “Flora mica ilustrata a Romaniei” (autori I. Prodan, Al. Buia, Bucuresti, 1966). La suprafata pamantului formeaza o rozeta de frunze, din mijlocul carora se ridica tulpina ce poarta o inflorescenta numita Calatidiu, de forma unui disc, in care sunt grupate florile. {Infloreste vara, in iulie-august.|Infloreste vara is from July to August.|Infloreste vara in July-August.}
Planta este protejata de legislatia nationala a unor tari, precum: Austria, Germania, Italia si Liechtenstein.
Traditional, este considerata un simbol al dragostei, iar barbatii isi demonstrau iubirea aventurandu-se pe stancile muntilor pentru a culege o floare de colt si a o darui apoi fetei dragi. Considerata si floare a zanelor, reprezinta un simbol al puritatii, curateniei, tineretii. In medicina populara a fost folosita ca remediu antiinflamator.
Legenda romaneasca a florii de colt este asociata cu momentul nasterii Mantuitorului. Steaua care i-a calauzit pe magi spre Bethleem si-a considerat incheiata misiunea si a dorit sa coboare pe pamant. Cautand un loc de odihna, l-a gasit in Bucegi. In caderea printre stanci, s-a desfacut in mii de stelute care au dat nastere florii albe ca lana, floarea de colt.
In Alpi, floarea aduce noroc celor care o gasesc iar legenda spune ca originile s-ar afla intr-un fulg din lana unui miel, care a fost lasat sa cada pe pamant de Fecioara Maria sau in singura lacrima a Craiesei Zapezii cazuta dupa ce muritorul de care s-a indragostit a fost aruncat pe stanci, de spiridusi. Din lacrima craiesei s-a nascut o steluta argintie, prima floare de colt.
Articol preluat de pe: Realitatea Travel
