BCE a anunțat joi o altă reducere a ratei dobânzii la 2,5%, de la 2,75%. Expresia „politica monetară devine semnificativ mai puțin restrictivă” indică faptul că direcția politicii monetare a BCE nu mai este atât de clară. După cum era de așteptat, BCE a procedat la ceea ce a descris președintele Christine Lagarde în ianuarie ca fiind o „călătorie către rate neutre ale dobânzilor”, scrie ING într-un comentariu.
Mișcarea este a șasea reducere a ratei de depozit a BCE, deoarece banca centrală a început să scadă costurile împrumuturilor în iunie trecut, când era la un nivel maxim de 4% pentru a contracara inflația.
Rata dobânzii este acum cea mai mică din februarie 2023.
Finanțiștii se așteaptă la încă una sau două reduceri de sferturi de puncte în acest an, după ce inflația a scăzut de la un vârf de 10,6% în octombrie 2022 la 2,4% în februarie.
Euro a crescut față de dolar după decizia BCE, în creștere cu 0,3% la 1,082 dolari.
Perspectivele pentru economia zonei euro ar putea fi, de asemenea, afectate de mișcările lui Friedrich Merz, cancelarul Germaniei, care a anunțat cheltuieli de sute de miliarde de euro pentru a stimula cheltuielile de apărare și în infrastructura țării sale.
Estimările privind economia zonei euro ar urma să crească cu doar 0,9 la sută în acest an, comparativ cu proiecția sa din decembrie de 1,1%. Creșterea anul trecut a fost de 0,7%.
Ce înseamnă asta pentru românii cu credite în euro
Pentru românii cu rate la credite în euro cu dobândă variabilă, asta se va traduce într-o ușoară scădere a acestor rate.
Impactul reducerii ratelor de dobândă va fi resimțit diferit de către clienții băncilor, în funcție de tipul de contract (ne referim la contractele de credit în euro cu dobândă variabilă, cele cu dobândă fixă nefiind afectate).
De regulă, băncile își actualizează dobânda la credite la 3 sau la 6 luni în funcție de contractul pe care îl are fiecare. La următoarea actualizare va fi încorporat noul nivel al dobânzii, iar ratele ar putea scădea marginal.
Ce spune BCE în comunicatul oficial
Procesul dezinflaționist avansează în mod corespunzător. Inflația a continuat să evolueze, în linii mari, în concordanță cu anticipațiile experților, iar cele mai recente proiecții corespund îndeaproape perspectivelor anterioare ale inflației. Experții estimează, în prezent, o inflație totală medie de 2,3% în 2025, de 1,9% în 2026 și de 2,0% în 2027. Revizuirea în sens ascendent a inflației totale pentru 2025 reflectă o dinamică mai robustă a prețurilor produselor energetice. Conform proiecțiilor experților, rata medie a inflației exclusiv produse energetice și alimente va fi de 2,2% în 2025, de 2,0% în 2026 și de 1,9% în 2027.
Majoritatea măsurilor inflației de bază sugerează plasarea de o manieră susținută a inflației în jurul țintei Consiliului guvernatorilor de 2% pe termen mediu. Inflația internă se menține ridicată, mai ales pe seama faptului că salariile și prețurile din anumite sectoare încă se ajustează cu un decalaj substanțial la saltul anterior al inflației. Dinamica salarială se moderează însă conform așteptărilor, iar profiturile amortizează parțial impactul asupra inflației.
Politica monetară devine semnificativ mai puțin restrictivă, în condițiile în care reducerile ratelor dobânzilor diminuează costurile împrumuturilor noi pentru firme și populație și dinamica creditării se intensifică. În același timp, o influență nefavorabilă la adresa relaxării condițiilor de finanțare este generată de transmiterea în continuare a majorărilor anterioare ale ratelor dobânzilor la nivelul stocului de credite, volumul de împrumuturi rămânând, în ansamblu, scăzut. Economia se confruntă cu dificultăți persistente, experții reducându-și din nou proiecțiile privind creșterea economică la 0,9% pentru 2025, la 1,2% pentru 2026 și la 1,3% pentru 2027. Revizuirile în sens descendent pentru 2025 și 2026 reflectă scăderea exporturilor și evoluția în continuare modestă a investițiilor, generate parțial de incertitudinile ridicate privind politicile comerciale, precum și de incertitudinile privind politicile economice în general. Creșterea veniturilor reale și disiparea progresivă a efectelor majorărilor anterioare ale ratelor dobânzilor rămân principalii factori determinanți care sprijină expansiunea anticipată a cererii în timp.
Articol preluat de pe: Hotnews Economie
