Vineri seara, într-o mișcare previzibilă, agenția Moody’s a schimbat perspectiva României la „negativă” de la „stabilă”. Agenția invocă reforma fiscală „amânată semnificativ” și mediul politic intern „din ce în ce mai turbulent”.
Decizia de a schimba perspectiva în negativă reflectă riscul ca, în absența adoptării unor măsuri suplimentare de consolidare fiscală, capacitatea fiscală a României să slăbească semnificativ în următorii ani. În scenariul nostru de bază, ne așteptăm ca deficitul fiscal al României să rămână ridicat la 7,7% din PIB în 2025 și să se îmbunătățească treptat ulterior, ducând povara datoriei publice la 68,5% din PIB până în 2028.
Ratingul Baa3 atribuit României reflectă „dimensiunea moderată și potențialul de creștere al economiei”, dar ține cont de profilul de credit, țara fiind expusă la riscul geopolitic datorită apropierii de războiul din Ucraina.
La sfârșitul anului 2024, guvernul a introdus o serie de măsuri precum înghețarea indexării salariilor și pensiilor din sectorul public, care, împreună cu măsuri suplimentare anunțate în bugetul 2025, sunt menite să reducă deficitul general la 7,0% din PIB în acest an și 6,4% în 2026.
Cu toate acestea, pe baza măsurilor anunțate până în prezent, se va proceda într-un ritm mai lent decât ne-am planificat în acest an, scrie agenția de rating în comunicatul transmis vineri. „Atingerea acestor ținte de deficit pe baza politicilor anunțate până în prezent ar necesita o combinație între o redresare neașteptat de puternică, împreună cu îmbunătățiri semnificative ale managementului politicii fiscale”.
Reducerea cu succes a deficitului va necesita adoptarea unor măsuri suplimentare de consolidare fiscală.
România s-a angajat să implementeze o reformă fiscală majoră în cadrul Planului său național de redresare și reziliență (PNR) finanțat de UE, a cărui adoptare ar contribui la îmbunătățirea previziunilor noastre privind deficitul și datoria, chiar dacă cel mai probabil efectul s-ar simți în principal începând cu 2026.
Cu toate acestea, reforma este deja amânată semnificativ și nu ne așteptăm ca detalii despre amploarea și componența măsurilor de creștere a veniturilor să fie anunțate decât după alegerile prezidențiale din mai 2025.
Acestea fiind spuse, mediul politic intern din ce în ce mai turbulent în urma alegerilor parlamentare și a alegerilor prezidențiale anulate de la sfârșitul anului 2024 ar putea fi o provocare politică pentru guvern chiar și după reluarea alegerilor prezidențiale din mai.
În plus, accentuarea riscurilor geopolitice în lumina angajamentului diminuat al Statelor Unite (Guvernul Statelor Unite ale Americii, Aaa negativ) în domeniul securității europene s-ar putea adăuga la presiunile pentru creșterea cheltuielilor pentru apărare, complicând și mai mult eforturile guvernului de consolidare fiscală.
Agenția de evaluare precizează că perspectiva de rating ar putea să fie readusă la „stabilă” dacă indicatorii referitori la povara datoriei guvernamentale și accesibilitatea datoriei se vor deteriora semnificativ mai puțin decât estimările actuale. Însă, cel mai probabil, asta ar necesita adoptarea de măsuri suplimentare de consolidare fiscală și îmbunătățirea disciplinei cheltuielilor.
În sens invers, ratingul de țară atribuit României ar putea fi coborât dacă Executivul nu va reuși să pună în practică o consolidare fiscală semnificativă în următorii ani. Cel mai probabil, un astfel de scenariu ar fi rezultatul unui eșec în adoptarea de noi măsuri de consolidare fiscală, precum și al unor progrese limitate cu îmbunătățirea managementului politicii fiscale. O creștere semnificativă a riscurilor geopolitice care decurg din războiul din Ucraina ar pune, de asemenea, presiuni negative asupra ratingului.
Moody’s era singura dintre cele trei mari agenții de rating care avea o perspectivă „stabilă” asociată ratingului suveran al României, în timp ce Fitch Ratings și S&P Global Ratings au deja o perspectivă „negativă”, ceea ce plasează România la un pas de un rating din categoria „junk” .
Articol preluat de pe: Hotnews Economie
