„În timp ce cererea internă continuă să crească, sustenabilitatea acestui model de creștere este tot mai mult pusă sub semnul întrebării. Dezechilibrele structurale și incertitudinea politicilor fiscale aruncă o umbră asupra unei economii altfel rezistente. Economia României înaintează ca o mașină veche: e fiabilă, dar când lovești o groapă te întrebi dacă nu rămâi fără roți”, spun analiștii Erste într-o analiză dedicată României.
Economia României continuă să crească, alimentată de un boom robust al consumului, determinat de creșterea salariilor și de stimulente fiscale, spun analiștii citați. „Dar acest impuls vine tot mai mult în contradicție cu dezechilibrele structurale persistente. Exporturile nete rămân un obstacol în calea creșterii, deficitul extern crescând pe măsură ce importurile cresc pentru a satisface cererea internă. Iar deficitul bugetar limitează spațiul de manevră, adăugând presiune asupra unui mediu politic deja complex”, notează aceștia.
Peisajul politic rămâne extrem de incert, cu aleger care urmează și cu politici care ridică îngrijorări cu privire la disciplina fiscală și implementarea reformei. Vulnerabilitățile macroeconomice persistente și incertitudinea politică ar putea afecta încrederea investitorilor și stabilitatea pe termen lung
În 2024, creșterea economică a decelerat la 0,9%. Consumul a fost puternic, susținut de o creștere robustă a salariilor reale, dar datele privind PIB-ul arată că, din cauza problemelor structurale, cea mai mare parte a boom-ului consumului s-a bazat pe importuri.
După un 2023 puternic, investițiile au încheiat anul 2024 cu o contribuție ușor negativă. Privind în viitor, incertitudinea rămâne ridicată. Consolidarea fiscală anunțată va afecta cel mai probabil consumul, pe care îl vedem decelerând semnificativ în 2025. Investițiile vor fi un motor cheie pentru povestea de creștere din acest an și va fi foarte important să urmărim evoluția absorbției fondurilor UE. Efectul negativ puternic al exporturilor nete ar trebui să fie mai puțin sever în acest an, din cauza creșterii cererii externe sau a efectelor de bază, combinate cu consumul intern mai slab. Ne menținem prognoza de creștere a PIB-ului de +2,0% în 2025, dar vedem riscurile mai degrabă înclinate o creștere mai lentă.
Povestea creșterii în 2024 este simplă. Consumul privat a accelerat brusc, în timp ce investițiile au avut o contribuție negativă.
Exporturile nu au avut rezultate bune în contextul cererii externe reduse și al instabilității geopolitice; în același timp, importurile au crescut, deoarece oferta internă nu a putut face față boom-ului cererii. Ca urmare, exporturile nete (exporturi minus importuri) au redus -2,9 puncte procentuale din creșterea anuală, mai spun analiștii.
În opinia lor, în acest an consumul va decelera în România, deoarece salariile vor crește cel mai probabil într-un ritm mult mai lent, iar zgomotul politic va afecta negativ încrederea consumatorilor.
„Estimăm că inflația la sfârșitul anului 2025 va fi de 3,7% a/a, în scădere de la 5,1% a/a la sfârșitul anului 2024 și ne așteptăm să reintre în intervalul țintă abia în 2026. Se estimează că inflația de bază se va situa în mare parte peste inflația generală pe parcursul acestui an și se va încheia la 4,0% a/a.”, mai arată documentul
Politica fiscală rămâne principala sursă de incertitudine pentru perspectivele inflației. Considerăm că sunt necesare măsuri fiscale suplimentare pentru a atinge ținta de deficit asumată în 2025 și rămâne de văzut dacă aceste măsuri vor avea o influență asupra inflației.
„Războiul tarifar” în curs între SUA și mai multe țări adaugă un grad suplimentar de incertitudine. Pe de altă parte, prețurile mai scăzute ale Brentului ar putea fi o sursă pentru o surpriză pozitivă în ceea ce privește inflația, spun analiștii Erste.
Riscurile inflaționiste și zgomotul politic au stat cel mai probabil în spatele abordării prudente a BNR. Ne așteptăm ca BNR să aștepte alegerile prezidențiale, mai ales având în vedere multitudinea de riscuri și incertitudini privind traiectoria inflației. Condițiile monetare actuale sunt considerate restrictive în opinia BNR.
În noiembrie, guvernatorul BNR a menționat că, pe baza măsurătorilor băncii centrale leul este supraevaluat cu până la 5%.
La conferința de presă din februarie, guvernatorul a spus că nu este încă momentul potrivit pentru un RON mai slab, având în vedere contextul politic intern tensionat. El a adăugat că, odată ce tensiunile politice scad și revine încrederea, banca centrală ar putea deveni treptat mai flexibilă către o slăbire a leului. Modelele noastre evaluează în prezent EURRON ca fiind supraevaluat cu 7-8%. Transmiterea deprecierii cursului în prețurile de consum este unul dintre principalele motive.
Situația fiscală: atingerea obiectivului pentru 2025 pare ambițioasă
România a încheiat anul 2024 cu un deficit bugetar de 8,7% din PIB în numerar și va avea probabil unul dintre cele mai mari deficite bugetare din UE în 2024. Până în a doua jumătate a anului, piețele au înregistrat în mare parte prețul acestui deficit. Ținta bugetară inițială pentru 2025 vizează un deficit de 7,0% din PIB, implicând o consolidare fiscală de aproximativ 1,7 puncte procentuale.
Guvernul a implementat deja măsuri pentru a reduce cheltuielile publice și a crește veniturile la sfârșitul anului 2024, cu un impact estimat la aproximativ 2 puncte procentuale din PIB. Având în vedere structura bugetului și implementarea integrală a recalculărilor pensiilor publice în acest an, atingerea obiectivului pentru 2025 pare oarecum ambițioasă.
Pot fi necesare măsuri suplimentare de consolidare fiscală de aproximativ 0,8 pp. Se estimează că veniturile bugetare vor crește cu aproximativ 2,3 puncte procentuale din PIB în 2025, cu o colectare îmbunătățită a impozitelor contribuind cu aproximativ 0,5 puncte procentuale, se mai precizează în analiza citată..
„Având în vedere acești factori, ținta de deficit de 7% pare optimistă. După alegerile prezidențiale, guvernul va explora probabil alte măsuri fiscale, echilibrând creșterea veniturilor cu controalele cheltuielilor, urmărind în același timp să susțină creșterea economică. Absorbția fondurilor UE este foarte importantă pentru așteptările bugetare din acest an. Planul de consolidare fiscală pe 7 ani convenit cu Comisia Europeană trebuie pus în aplicare, deoarece răbdarea atât a agențiilor de rating, cât și a investitorilor este din ce în ce mai redusă.
O reducere a ratingului anul acesta nu în scenariul nostru de bază, dar fără o consolidare fiscală semnificativă, este un risc care nu poate fi exclus”, spun economiștii Erste Bank.
Peisajul politic: Aparenta ezitare a lui Georgescu de a sustine un alt candidat de extrema dreapta creste probabilitatea unui tur intre cei doi candidati de mainstream, Dan si Antonescu
Actuala coaliție guvernamentală deține aproximativ 52% din voturile parlamentare. Consensul politic este că este necesară consolidarea fiscală, iar planul pe 7 ani convenit cu Comisia Europeană trebuie implementat. Absorbția fondurilor UE este, de asemenea, o prioritate pentru actualul guvern. Reprogramarea alegerilor prezidențiale în luna mai este de așteptat să diminueze apetitul pentru reforme în prima jumătate a anului 2025. Hotărârea Curții Constituționale l-a exclus pe Georgescu de la cursa prezidențială.
Aparenta ezitare a lui Georgescu de a sustine un alt candidat de extrema dreapta creste probabilitatea unui tur intre cei doi candidati de mainstream, Dan si Antonescu. Este posibil ca această perspectivă să fie pozitivă pentru piață, deși contextul politic rămâne foarte fluid.
Deși apariția unui alt candidat de extremă dreaptă este încă posibilă, este puțin probabil ca un astfel de candidat să obțină același nivel de sprijin popular ca Georgescu și are șanse mai mici de a câștiga în turul doi. Situația rămâne greu de anticipat, dar suportul unei majorități pro-UE puternice de 65% în Parlament ar trebui să limiteze o schimbare negativă semnificativă pe termen scurt.
Articol preluat de pe: Hotnews Economie
