În ultimii ani, fenomenul prosumatorilor a luat un mare avânt în multe state europene. Odată cu criza prețurilor la energie din 2021-2022, oamenii au înțeles din ce în ce mai mult că cel mai ușor mod de a se feri de scumpirea facturilor este să-și producă singuri energia. România a făcut și ea parte din acest fenomen și, în doar trei ani, românii și-au instalat capacități fotovoltaice pe acoperișuri care echivalează cu puterea a trei reactoare nucleare de la Cernavodă. Asta după ce Guvernul a alocat mai multe miliarde de lei pentru a finanța aceste instalații, dar și bateriile de stocare.

• Acest articol a fost realizat în cadrul proiectului PULSE, o inițiativă europeană de promovare a parteneriatelor jurnalistice transfrontaliere. Au colaborat Florentina Cernat (HotNews.ro), Ieva Kniukštienė (Delfi, Lituania), Ana Somavilla (El Confidencial, Spania) și Matěj Moravanský (Deník Referendum, Cehia).

La finalul anului trecut, în România erau 198.756 prosumatori, conform datelor oficiale ale Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei. În ceea ce privește capacitatea instalată, aceasta se ridică la 2.236 MW, adică de peste 3 ori capacitatea unui reactor nuclear de la Cernavodă, care are 700 MW.

George Niculescu, președintele instituției ne-a spus , la finalul lunii februarie 2025, că numărul prosumatorilor depășise 200.000, iar capacitatea instalată este între 2.400 și 2.500 MW.

„Practic, producerea la locul de consum devine din ce în ce mai frecventă în România. Cred că ritmul se va menține și în 2025 unul ridicat. Din ce în ce mai multe persoane fizice, dar și juridice, vor dori să-și producă singure energia electrică pentru a o consuma cu niște costuri mult mai mici”, a afirmat Niculescu.

Potrivit acestuia, ritmul de instalare a panourilor fotovoltaice pe acoperișurile oamenilor se va menține alert și anul acesta.

Conform legislației naționale, orice producător de energie regenerabilă are prioritate la injectarea energiei în rețea.

Prosumatorii cu o capacitate instalată mai mică de 400 kW sunt scutiți de plata dezechilibrelor cauzate rețelei.

Programul „Casa Verde Fotovoltaice”: 3,7 miliarde de lei în ultimii doi ani

Fenomenul instalării panourilor pe acoperiș a luat amploare mai ales după ce statul a pus la bătaie mai multe miliarde de lei în ultimii ani, acoperind chiar și 90% din investiție, prin programul Casa Verde Fotovoltaice.

Anul trecut, spre exemplu, programul a avut un buget total de 2 miliarde de lei, după ce în 2023 alocase un buget de 1,7 miliarde de lei.

Ediția din anul 2023 a avut circa 50.000 de beneficiari. Aceștia au primit de la stat cel mult 20.000 de lei, reprezentând 90% din finanțare.

Un an mai târziu, în 2024, au fost înscrise 66.000 de dosare. Acești beneficiari vor primi o sumă mai mare decât în anul precedent, 30.000 de lei, însă este obligatorie achiziția unei baterii de stocare a energiei electrice produse de panourile fotovoltaice.

Autoritățile spun că programul va continua și în 2025 și se dorește inclusiv un program separat doar pentru baterii de stocare, pentru cei care au apucat să-și instaleze panouri dar nu au încă unde să stocheze electricitatea.

Vouchere pentru achiziția panourilor solare pentru persoanele vulnerabile

În plus, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene derulează un program – RePowerEU – cu un buget de 610 milioane de euro din PNRR, în cadrul căruia companiile de instalare fotovoltaică vor monta sisteme solare pe acoperișurile gospodăriilor vulnerabile.

Scopul programului RePowerEU este de a veni în ajutorul gospodăriilor vulnerabile pentru a îmbunătăți eficiența energetică și a reduce costurile cu energia prin reabilitarea locuințelor și instalarea de panouri solare.

Astfel, se estimează că 60.000 de beneficiari din mediile defavorizate vor primi vouchere de 10.000 de euro pentru a rezolva problema facturii la electricitate. Ei își vor putea monta și baterii de stocare din acești bani.

Pasul următor: formarea comunităților de energie

Acum, după ce numărul prosumatorilor și capacitatea lor instalată totală a ajuns la niveluri destul de ridicate, pasul următor pentru eficientizarea utilizării acestei energiei este formarea unor comunități de energie, unde membrii acesteia să poate împărți energia local, în funcție de necesități, la un preț mai mic, eliminându-se costurile cu transportul electricității.

În prezent, România nu are comunități energetice sau o legislație specifică pentru a le reglementa și din acest motiv Comisia Europeană a început o procedură de infringement.

Recent, Ministerul Energiei a lansat în consultare publică un proiect de lege care vizează reglementarea acestor forme de organizare.

Conform proiectului ministerial, care nu a fost încă aprobat de guvern, membrii comunităților energetice vor trebui să plătească pentru dezechilibre și certificate verzi, la fel ca alți furnizori autorizați.

Ce mai prevede proiectul:

• reprezentanții legali ai comunităților energetice vor fi obligați să se înregistreze la Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE).
• comunitățile energetice vor trebui să consume în primul rând energia proprie produsă. Dacă există un surplus, acesta va fi stocat mai întâi în baterii, iar după umplerea acestora, energia excedentară poate fi injectată în rețeaua națională de electricitate.
• pentru tranzacțiile de energie din interiorul și exteriorul comunității, o comunitate de energie regenerabilă poate obține o licență de furnizare sau poate delega unui furnizor sau agregator gestionarea tranzacțiilor comerciale și a decontărilor.

Ce spun prosumatorii despre proiectul de legiferare a comunităților de energie

În replică, Asociația Prosumatorilor și a Comunităților de Energie din România (APCE) susține că acest proiect mai mult creează piedici în calea dezvoltării acestui fenomen și solicită revizuirea proiectului de ordonanță.

Astfel, termenul de „autoconsumator” introdus pentru prosumatori nu este suficient clarificat față de „prosumator”, ceea ce ar putea duce la o posibilă interdicție privind injectarea energiei în rețea.

În plus, se propune impunerea unor contoare suplimentare pentru măsurarea energiei, care ar fi costisitoare și fără precedent în Europa.

De asemenea, propunerea de a limita arbitrar numărul de prosumatori în zonele cu rețea insuficient dezvoltată va avea efecte negative asupra tuturor viitorilor prosumatori din România.

Alte aspecte contestate de Asociația Prosumatorilor:

• definițiile sunt vagi și suprapuse, fără clarificări esențiale.
• comunitățile de energie vor fi obligate să plătească dezechilibre, certificate verzi și alte taxe, în condițiile în care în majoritatea țărilor europene aceste costuri sunt acoperite în primii ani de funcționare pentru a încuraja acest model.
• taxa pe soare revine sub o altă formă. Statul vrea să taxeze energia produsă și injectată în rețea, afectând direct comunitățile locale care încearcă să devină independente energetic.
• se propune instalarea unui al doilea contor pentru autoconsum și eliminarea oricărei forme de compensare pentru energia livrată în rețea.
• scutirile fiscale sunt prevăzute doar pentru instalații de până la 50 kW, ceea ce este nerealist și insuficient pentru dezvoltarea unor comunități energetice viabile.

Lituania: Peste 3.000 de prosumatori sunt conectați lunar la rețea

În Lituania se întâlnește același avânt al prosumatorilor. În 2023, numărul total al prosumatorilor și capacitatea instalată a centralelor electrice s-au dublat. Numărul a crescut de la 42.600 la 88.300, iar capacitatea de la 427 MW la 944 MW.

Obiectivul Lituaniei de a asigura electricitate din surse regenerabile pe plan intern până în 2030 a atins un reper important în 2023, când capacitatea instalată a centralelor solare (rezidențiale și comerciale) a depășit pragul simbolic de 1 GW (1.000 MW).

Capacitatea instalată a centralelor solare ale prosumatorilor reprezintă 90% din totalul centralelor solare din Lituania. Între 1 ianuarie și 30 noiembrie 2023, acestea au generat 5% (0,54 TWh) din energia electrică consumată în Lituania (11 TWh), comparativ cu doar 1,7% în 2022.

Potrivit datelor oficiale, peste 3.000 de prosumatori sunt conectați la rețea în fiecare lună, iar în prezent, aproape 110.000 de prosumatori activează în Lituania. Dintre aceștia, 73.000 și-au instalat centrale solare pe propriile proprietăți, în timp ce restul sunt prosumatori la distanță.

Puterea medie a unui prosumator privat este de 9,9 kW. Conform Legii energiei electrice, Operatorul de Distribuție a Energiei (ESO) alocă capacități gratuite ale rețelei la fiecare 6 luni, pe baza unor grupuri prioritare: persoane fizice, persoane juridice și organizații non-profit, precum companii de stat, școli, grădinițe etc.

„Accentul pe sursele regenerabile continuă să fie puternic, așa cum arată numărul record de conexiuni la rețea pentru prosumatori. Sfârșitul primăverii sau vara sunt momentele ideale pentru evaluarea fezabilității instalării unei centrale solare, deoarece în această perioadă se generează cea mai mare cantitate de electricitate, iar cererea este ridicată – pentru aer condiționat, încărcarea mașinilor electrice și alte electrocasnice. De asemenea, consumatorii pot beneficia de sprijinul oferit de APVA pentru centralele solare, ceea ce accelerează amortizarea investiției,” spune Lukas Čibiras, Manager de Dezvoltare a Serviciilor la ESO.

Guvernul de la Vilnius oferă subvenții pentru instalarea de panouri fotovoltaice

Ministerul Energiei, prin Agenția pentru Managementul Proiectelor de Mediu (EPA), oferă sprijin pentru cetățenii care doresc să achiziționeze centrale solare locale sau la distanță, precum și agregatoare. Subvenția este de 255 euro pe 1 kW pentru instalarea modulelor solare și a invertorului, până la o capacitate de 10 kW.

Dispozitivele de stocare a energiei nu doar că asigură adaptarea energiei la nevoile consumatorului și previn pierderile de energie în caz de dezastre naturale, dar, potrivit Indrei Tursienė, Manager de Produs la Solitek, acestea au devenit esențiale odată cu deconectarea Lituaniei de la rețeaua BRELL (rețeaua electrică Rusia-Belarus), în februarie 2025.

„Începând cu momentul deconectării de la inelul BRELL, rezidenții cu acumulatori pot participa la procesul de echilibrare și, astfel, să obțină venituri suplimentare. Desigur, acest lucru va accelera și amortizarea investiției în acumulator”, a declarat specialistul.

Un alt avantaj important este tehnologia inovatoare a agregatoarelor, care este deja disponibilă pe piață și care, pe baza inteligenței artificiale (AI), permite rezidenților să își planifice mai precis consumul și stocarea energiei.

În Spania, programele de finanțare a panourilor solare diferă de la o regiune la alta

În Spania, tot mai multe persoane și companii aleg această tehnologie datorită eliminării progresive a barierelor administrative și a stimulentelor locale. Conform celor mai recente date publicate de Uniunea Fotovoltaică Spaniolă (UNEF), în 2021 au fost instalate în Spania 1.203 MW de capacitate fotovoltaică nouă în facilități de autoconsum. Această cifră reprezintă o creștere de 101,84% față de 2020, când au fost date în funcțiune 596 MW.

Din cei 1.203 MW, se estimează că 1% corespunde instalațiilor de autoconsum neconectate la rețea. În ceea ce privește distribuția pe sectoare, majoritatea acestei noi capacități, 41%, a fost instalată în sectorul industrial, 32% în sectorul rezidențial și 26% în sectorul comercial.

Ce beneficii au prosumatorii în Spania:

• Compensarea surplusurilor: Prosumatorii pot injecta energia în exces în rețea și primesc compensații financiare. Pentru vânzare, trebuie să fie înregistrați sub regimul de autoconsum cu surplusuri necompensate, aplicându-li-se aceleași reguli ca oricărei alte centrale electrice.
• Simplificarea administrativă: Procedurile pentru instalarea sistemelor de autoconsum au fost reduse, în special pentru instalațiile de mici dimensiuni.
• Eliminarea taxelor: A fost eliminată binecunoscuta „taxă pe soare”, eliminându-se taxele și tarifele care anterior împovărau autoconsumul.
• Autoconsum partajat: Mai mulți utilizatori pot împărți aceeași instalație de producție, facilitând astfel autoconsumul în comunități rezidențiale și parcuri industriale.

Comunitățile de energie oferă beneficii de mediu, economice și sociale

Guvernul spaniol, în colaborare cu comunitățile autonome, a implementat diverse programe de ajutor și subvenții pentru a încuraja instalarea sistemelor fotovoltaice pe clădiri rezidențiale și industriale. Aceste subvenții acoperă de obicei un procent din costul total al instalației și pot varia în funcție de regiune și tipul solicitantului.

De exemplu, datorită subvențiilor și scutirilor fiscale disponibile în diferitele comunități autonome și municipalități, companiile pot reduce investiția inițială pentru implementarea proiectului cu până la 35%.

Potrivit Ministerului Tranziției Ecologice, „comunitățile energetice, conform reglementărilor europene, permit cetățenilor să producă, consume, stocheze, partajeze și vândă energie regenerabilă în mod colectiv.

Scopul principal al acestor comunități este de a oferi beneficii de mediu, economice și sociale membrilor lor și comunității locale, mai degrabă decât de a obține profituri financiare”.

Peste 350 de comunități energetice în Spania

Conform Observatorului Comunităților Energetice „Common Energy”, Spania are 353 comunități energetice răspândite pe întreg teritoriul, ceea ce înseamnă că 4% dintre municipalități au deja acest nou model energetic. Țara Bascilor este comunitatea autonomă cu cele mai multe comunități energetice înființate până la sfârșitul anului 2023.

Printre beneficiile economice se numără economii semnificative la facturile de electricitate și reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră. De asemenea, comunitățile energetice pot vinde surplusul de energie pe piața electrică, generând venituri suplimentare pentru membrii lor.

Peste 13.000 de prosumatori în Cehia, iar ritmul de instalare este mare

În Cehia, conform Centrului de Date Energetice, care are un rol de coordonare conform legislației cehe privind energia, peste 13.000 de persoane sunt înregistrate ca interesate de partajarea energiei electrice. De la începutul anului trecut, 6.742 de producători au fost înregistrați, iar în 2024 aceștia au generat 1.059,49 MWh de electricitate.

Capacitatea totală instalată a prosumatorilor mici nu este disponibilă, deoarece sectorul s-a dezvoltat rapid datorită legii privind „energia comunitară” și partajarea energiei electrice, introdusă abia în vara anului 2024. Cu toate acestea, majoritatea surselor instalate în ultimii doi ani sunt panouri fotovoltaice montate pe acoperișuri.

În 2021, capacitatea totală a acestor surse mici (sub 10 kW) era de aproximativ 50 MW, iar în doar doi ani aceasta a crescut la 1.000 MW. Astfel, capacitatea instalată a prosumatorilor din case și blocuri rezidențiale poate fi estimată la aproximativ 1.000 MW în surse solare.

Prin Programul „Noi Economii Verzi”, guvernul oferă subvenții care acoperă până la 50% din costurile eligibile pentru instalarea sistemelor fotovoltaice pe acoperișuri. În combinație cu alte subvenții pentru centrale termice, sprijinul poate ajunge până la 60% pentru gospodăriile cu venituri mici.

Programul „Noi Economii Verzi” este principala inițiativă guvernamentală pentru subvenționarea panourilor fotovoltaice pe acoperișuri, cu un buget de 55 miliarde CZK (aproximativ 2,19 miliarde euro).

Totuși, guvernul ceh a anunțat recent reduceri ale finanțării, favorizând sistemele mai mari, stârnind criticile Camerei pentru Surse Regenerabile, care a considerat această măsură ca fiind discriminatorie pentru prosumatorii mici, casnici.

Sursa foto: Dreamstime

Proiectul PULSE este o inițiativă europeană de promovare a parteneriatelor jurnalistice transfrontaliere, co-finanțată de Comisia Europeană (DG CONNECT) în cadrul Acțiunilor Multimedia prin acordul de grant LC-02772862. HotNews.ro colaborează în cadrul proiectului cu alte publicații prestigioase din Europa: Delfi (Lituania), Deník Referendum (Cehia), cel mai mare ziar austriac Der Standard (Austria), unele dintre cele mai mari publicații din Grecia – EFSYN, El Confidencial – Spania, cel mai mare ziar polonez Gazeta Wyborcza, cel mai vechi site analitic și informațional bulgar Mediapool, una dintre cele mai mari publicații independente maghiare HVG și ziar italian cu profil economic Il Sole 24 Ore, una dintre cele mai vechi și puternice publicații din Peninsulă.

Trei organizații media transnaționale de renume – OBCT (Italia), N-ost (Germania) și Voxeurop (Franța) vor coordona activitățile proiectului.

Articol preluat de pe: Hotnews Economie