România rămâne țara cu cea mai mare incidență a tuberculozei din Uniunea Europeană, în ciuda progreselor realizate în ultimii ani. De Ziua Mondială de Luptă Împotriva Tuberculozei, autoritățile trag un semnal de alarmă: fără investiții și implicare, eliminarea bolii va rămâne doar un obiectiv pe hârtie.
În fiecare zi, peste 4.300 de oameni își pierd viața din cauza tuberculozei, iar în 2024, doar în regiunea europeană a OMS, au fost raportate 170.000 de cazuri noi, multe dintre ele fiind forme rezistente la tratament.
În 2024, incidența tuberculozei în România a fost de 44,3 la 100.000 de locuitori, iar la copii de 10,8 la 100.000. Cu toate acestea, în ultimii ani s-au înregistrat progrese importante în asigurarea controlului bolii:
- Numărul cazurilor de tuberculoză a scăzut cu 69% în ultimele două decenii. În 2002, erau înregistrate peste 30.000 de cazuri noi și recidive la fiecare 100.000 de persoane, iar în 2024, acest număr a ajuns la aproximativ 8.400 la 100.000 de locuitori. Totuși, scăderea nu este uniformă în toate regiunile, fiind influențată de accesul la servicii medicale, condițiile sociale și măsurile luate pentru controlul bolii.
- La copiii de până la 14 ani, numărul cazurilor de tuberculoză a scăzut cu 77,5% în ultimele două decenii. În 2002, erau înregistrate peste 1.800 de cazuri la 100.000 de copii, iar în 2024, acest număr a ajuns la aproximativ 330 la 100.000. La fel, scăderea nu este uniformă la nivelul județelor.
- În ultimii 20 de ani, rata deceselor cauzate de tuberculoză din România a scăzut semnificativ, cu aproximativ 69,5%. Dacă în 2001 erau raportate 10,5 decese la 100.000 de persoane, în 2024 această cifră a ajuns la 3,2 la 100.000. Această reducere se datorează progreselor în diagnostic, tratament și prevenție.
„Da! Putem elimina tuberculoza, dar doar prin angajament real, investiții și furnizarea de servicii de calitate. România are nevoie urgent de programe eficiente de screening, diagnostic rapid și acces la tratamente inovatoare”, spune prof. dr. Gilda Popescu, coordonator al Programului Național de Control al Tuberculozei.
Tuberculoza multidrog-rezistentă – provocarea sistemului medical
Una dintre cele mai mari amenințări este tuberculoza multidrog-rezistentă, care necesită tratamente mai lungi, mai scumpe și mai agresive. În regiunea europeană a OMS, o cincime dintre cazurile de tuberculoză sunt rezistente la tratament, iar România nu face excepție.
Soluția? Mai multă finanțare și digitalizare în sistemul medical.
Pentru a elimina tuberculoza, specialiștii propun:
- Acces extins la screening și diagnostic precoce
- Introducerea rapidă a tratamentelor inovatoare
- Digitalizarea și integrarea bazelor de date pentru monitorizarea cazurilor
- Creșterea finanțării pentru controlul tuberculozei.
Beatrice Mahler: 21% dintre cazurile de tuberculoză rezistentă se înregistrează în regiunea OMS Europa
Ziua Mondială de Luptă Împotriva Tuberculozei, marcată pe 24 martie, se desfășoară, în acest an, sub sloganul „Da! Noi putem opri TB:, investiti si livrati.”
„Lupta împotriva tuberculozei are o direcție bună, în ultimii 25 ani 79 de milioane de vieți au fost salvate prin tratamentul corect al tuberculozei. Fiind o boală cu transmitere aeriană, efortul de angajare în depistarea tuberculozei trebuie să fie constant, pentru că la nivel mondial în anul 2023, existau 10,8 milioane de persoane bolnave de tuberculoză, din care 1,25 milioane au decedat”, arată dr. Beatrice Mahler, medic primar pneumolog și fost manager al Institutului de Pneumoftiziologie Marius Nasta.
Într-o lume în care dreptul la liberă circulație a fost câștigat, „avem nevoie de eforturi permanente în metode noi de diagnostic, în terapii noi eficiente care să asigure vindecarea tuberculozei și nu în ultimul rând în susținerea resursei umane implicate în acest proces, vorbesc aici de medici, asistenți medicali, psihologi, asistenți comunitari, asistenți sociali și organizații nonguvernamentale”, arată Beatrice Mahler.
Deși cazurile de tuberculoză din regiunea OMS Europa reprezintă doar 2,1% din cazurile diagnosticate pe glob, una din cele mai mari probleme ale acestei regiuni este prezența formelor de tuberculoză rezistentă la medicamente, subliniază medicul. Țările din regiune au mai mult de 21% din totalul de cazuri cu TB rezistentă din lume și 37% din cazurile cu tuberculoză cu rezistență extinsă. Altfel spus, cazuri fără soluții terapeutice la acest moment, ca urmare a infecției cu germeni adaptați aprope total la medicamentele existente.
„Da, știm tuberculoza se vindecă, dar în acest moment datele statistice spun că doar 67,9 % din cazurile de TB au fost tratate cu succes, procentul fiind de 56,3% în tuberculoza rezistentă și 46,8% în tuberculoza cu rezistență extinsă. Însă lupta împotriva tuberculozei nu se reduce doar la diagnostic și tratament, ci și în ceea ce livram prin cercetare și studiu, dar pentru acest domeniu avem nevoie de finanțare și condiții pentru atragerea resursei umane”, mai spune Beatrice Mahler.
Asociația pentru Sprijinirea Pacienților cu Tuberculoză Multidrog Rezistentă: Pacienții nu au acces la suport emoțional
Cu Ocazia Zilei de luptă împotriva tuberculozei, Asociația pentru Sprijinirea Pacienților cu Tuberculoză Multidrog Rezistentă (ASPTMR) a anunțat că se alătură STOP TB Partnership și lansează campania: „Da! Putem învinge tuberculoza: acționăm, investim, realizăm!”
„Asta avem de făcut dacă nu vrem ca tuberculoza să redevină amenințarea pentru sănătatea publică care era acum 15-20 de ani. În România problema tuberculozei încă nu s-a rezolvat, suntem în continuare țara din Uniunea Europeană cu cel mai mare numar de pacienți. Obiectivul european era ca până in anul 2030 să reușim să controlăm tuberculoza astfel încât să nu mai reprezinte un risc major pentru sănătatea publică. Poate reușeam să atingem acest obiectiv mareț dacă făcem în continuare ce spune STOP TB Partnership și anume să acționăm, să investim și să realizăm”, arată reprezentanții pacienților.
Ei mai spun că, atât la nivel internațional, cât și la nivel național, în ultimii 10-15 ani s-au făcut eforturi uriașe și „cel puțin noi, la nivel național am reușit să domolim avantul pe care il luase tuberculoza la începutul anilor 2000, grație implicării profesioniștilor din domeniu si grație parteneriatului real realizat între personalul medical, pacienti, autoritati și ONG-uri. Ne-am folosit de ultimele descoperiri din lume și am reușit să avem un timp de diagnostic de 2 ore pentru tuberculoza rezistentă la medicamente, în comparație cu 2-6 luni, in anii 2011- 2013.”

În plus, mai spun reprezentanții pacienților, „am reusit să fim una dintre țările cu o lege a tuberculozei, care oferă protecție socială pentru persoana aflată în timpul tratamentului și am reusit să avem un tratament de 6 luni pentru tuberculoza rezistentă la medicamente, care oferă șanse reale la vindecare, cu efecte adverse gestionabile în comparație cu un tratament de minim 2 ani și cu vindecare aproape „la noroc” cu efecte adverse devastatoare pentru pacient, cum ar fi pierderea unei parti a plamanului sau surditatea partiala ori completă.”
În schimb, pacienții cu tuberculoză nu mai au acces la nicio formă de suport emoțional în timpul tratamentului, arată Șfetan Răduț, președintele Asociației pentru Sprijinirea Pacienților cu Tuberculoză Multidrog Rezistentă: „Mi-ar fi plăcut să va povestesc despre rezultatele activității de suport pe care ASPTMR o desfășoară în proiectele cu finanțare europeană, pentru care am miliat incă de acum 12 ani. Însă din păcate pentru pacienții cu tuberculoză, niște birocrați triști și aproape inumani au decis că pacientul cu tuberculoză nu are nevoie de suport pentru a trece peste șocul diagnosticului, cele 6 luni de tratament și peste stigma sociala de care „beneficiază” orice persoana care trece prin tuberculoză. Activitatea de suport pentru pacienți se desfățoară acum sporadic prin 4 grupuri de suport in toată țară și prin voluntariatul colegilor mei care oferă în continuare suport de la egal pacienților care ne caută la asociație. Acestia sunt foarte puțini pentru ca le e rușine să ceară ajutorul sau le e rușine să spuna ca au TB, preferă să se chinuie.”
„Înainte, cand personalul medical îi indruma în cadrul proiectului, către serviciile de suport, pacienților le era mai confortabil să acceseze aceste servicii. Sper din tot sufletul, ca în perioada următoare, împreună cu Ministerul Sănatății, Institutul „Marius Nasta” si Programul Național de Prevenire, Supraveghere și Control al tuberculozei să găsim soluții pentru a reveni la normalitate”, mai spune Ștefan Răduț.
Articol preluat de pe: Sanatate Hotnews