Remitențele reprezintă o sursă de finanțare pentru gospodăriile populației, provenind din veniturile membrilor gospodăriei aflați în străinătate. Volumul remitențelor este corelat cu numărul emigranților, a celor care trăiesc în alte țări decât țara de origine.

Numărul acestora este cu atât mai mare cu cât veniturile din țara de origine sunt mai mici, mișcarea transfrontalieră este mai liberă și cererea de forță de muncă în țările cu venituri ridicate este mare. În plus, distanța, afinitatea de limbă și cultură pot cântări semnificativ la alegerea țării de destinație, arată o analiză făcută de economisul-șef al Alpha Bank, Ella Kallai.

În 2023, numărul emigranților originari din statele membre UE raportat la populație a variat între 24% în România și 2,1% în Danemarca (Fig. 1a), iar volumul remitențelor primite raportat la PIB a variat între 6,2% în Croația și 0,1% în Irlanda. Numărul emigranților și volumul remitențelor tinde să fie mai mare în țările cu PIB per capita mai redus, precum în țările din regiune unde PIB per capita în 2023 a fost cuprins între 15 mii euro în Bulgaria și 29 mii euro în Cehia comparativ cu 38,1 mii euro media UE.

România, cu 17 mii euro PIB per capita în 2023, se distinge printre țările membre ale UE atât prin dimensiunea emigrației cât și prin volumul remitențelor primite. În 2024, 24% din populația țării (4,6m) trăia în străinătate, în creștere de la 14,7% din populație (4,2m) în 2010. Este cea mai mare pondere printre statele membre UE (Fig. 1a).

Volumul remitențelor primite raportate la produsul intern brut (PIB) se ridica la 2,8% în 2023 față de 2,1% în 2012 (Fig. 1b).

În țările din regiune, emigrație consistentă au înregistrat Bulgaria și Polonia, numărul de emigranți reprezentând 19,4% (1,2m) și respectiv 12,5% din populație (4,6m) în 2024.

În Cehia și Ungaria, numărul emigranților a fost mai redus, de 5,4% și 5,6% din populație. Doar în Cehia numărul emigranților relativ la populație s-a redus față de 2010. Volumul remitențelor primite raportate la PIB a variat între 1% în Polonia, 1,3% în Cehia, 2,3% în Bulgaria și 2,4% în Ungaria în 2023. În 2023 față de 2012 doar în Polonia volumul remitențelor a scăzut.

Intensitatea remiterilor calculată ca raport între remitențe (% în PIB) și numărul de emigranți (% în populație) era cea mai redusă în cazul Poloniei, României și Bulgariei de 0,1, însemnând în medie, că fiecare procent de emigranți în total populație trimite remitențe în jur de 0,1% din PIB. Intensitatea era mai ridicată în cazul Ungariei (0,4) și Cehiei (0,2).

Emigrația la mare distanță, caracteristică țărilor care se află la periferia UE precum Bulgaria, România sau Polonia, tinde să slăbească legătura cu familiile de acasă și implicit remiterile, spre deosebire de emigrația de frontieră la îndemână pentru țările amplasate în vecinătatea țărilor bogate precum Ungaria și Cehia. Emigrația la mare distanță a Poloniei, României și Bulgariei se caracterizează prin creșterea continuă a populației de emigranți, în tip ce emigrația de frontieră a Cehiei și Ungariei a rămas constantă (Fig. 2a).

În perioada 1990-2024 numărul emigranților a crescut de 4,6 ori în cazul României și s-a dublat în cazul Bulgariei și Poloniei, plecările noilor emigranți depășind numărul emigranților reveniți în țară. În schimb, în Cehia și Ungaria revenirile au compensat noile plecări. De unde rezultă că doar emigrația la mare distanță favorizează creșterea duratei emigrării ce slăbește legăturile cu familiile de acasă și remiterile.

Judecând după preponderența celor două componente ale remitențelor – transferurile personale și remunerarea salarială – remitențele emigranților la mare distanță au o pondere ridicată a transferurilor personale față de remitențele emigranților de frontieră unde predomină remunerarea salarială. Din acest motiv se poate deduce că emigranții la mare distanță au venituri mai mici și posibilități de remitere mai reduse față de emigranții de frontieră. În 2023, ponderea transferurilor personale în total remitențe, deși în scădere, a rămas ridicată în Bulgaria, România și Polonia la 66%, 50% și 40% față de doar 12% în Ungaria și 22% în Cehia (Fig. 2b).

În perioada 2012-2023 structura pe principalele destinații – UE, țări europene din afara UE și America – a populației de emigranți din regiune a înregistrat evoluții diferite (Fig. 3a).

În România a scăzut ponderea emigranților în UE (de la 84% la 74%) și America (de la 9% la 6%) și a crescut ponderea emigranților în țările europene din afara UE (de la 4% la 17%) în principal cu destinația Marea Britanie și Elveția.

În Polonia, ponderea emigranților către UE s-a păstrat (61%), dar a crescut ponderea emigranților către țările europene din afara UE (de la 18% la 24%) pe seama scăderii ponderii emigranților către America (de la 17% la 12%). În Bulgaria, ponderea emigranților către UE a crescut (de la 49% la 66%) pe seama scăderii ponderii emigranților din țările europene din afara UE (de la 46% la 30%) și s-a păstrat ponderea emigranților către America (2%).

În Cehia structura populației de emigranți către cele trei destinații s-a păstrat. În Ungaria, ponderea emigranților către UE a crescut (de la 69% la 80%) pe seama scăderii ponderii emigranților din țările europene din afara UE (de la 10% la 9%) și America (de la 12% la 6%).

Europa fără UE este alcătuită în principal de Elveția, Marea Britanie, Norvegia, Turcia și Rusia.
Sursa: calcule proprii pe baza datelor Departamentului Afacerilor Economice și Sociale ale Națiunilor Unite (UNDESA)

În ciuda schimbărilor destinațiilor emigranților din regiune, sursa majoritară a remitențelor primite de țările din regiune a rămas UE (Fig. 3b). Ponderea remitențelor originare din UE în total a crescut în toate țările regiunii în 2024 comparativ cu 2012, la 70% de la 61% în România, la 72% de la 67% în Polonia, la 67% de la 63% în Bulgaria, la 91% de la 82% în Ungaria, la 82% de la 71% in Cehia. Creșterea ponderii remitențelor din UE s-a realizat pe seama scăderii importanței remitențelor din țările europene din afara UE în Cehia, Polonia și Ungaria și pe seama scăderii importanței remitențelor din America în România (de la 13% în 2012 la 5% în 2023) și Bulgaria (de la 19% în 2012 la 15% în 2023).

Destinația emigranților către UE în perioada 2010-2024 a suferit modificări. Totuși, ponderea emigranților în Germania a rămas cea mai ridicată în toată regiunea: 68% în Cehia, 67% în Polonia, 50% în Ungaria, 41% în Bulgaria și 29% în România. Deși redusă, ponderea emigranților în Germania a crescut în România și Bulgaria pe seama reducerii ponderii emigranților în Italia și Spania. În Polonia a crescut ponderea emigranților în Olanda pe seama reducerii ponderii emigranților către celelalte destinații cu excepția Austriei. În Ungaria a crescut ponderea emigranților din Austria și Olanda. În Cehia a crescut ponderea emigranților în Slovacia.

În 2023, intensitatea remiterilor către România din cele trei destinații cu emigrație comparabilă a fost diferită.

Emigranții din Germania, reprezentând 29% din emigrația către UE, trimiteau 39% din remitențele provenite din UE, din Italia cu emigranți reprezentând 26% din emigranții către UE proveneau 19% din remitențele din UE, iar aceeași dimensiune a emigranților în Spania trimitea 9% din remitențele provenite din UE (Fig. 4b). Câte 5% din remitențele primite din UE au provenit din Olanda și Austria și 6% din Franța. Emigranții din Olanda au reprezentat 2%, emigranții din Austria și Franța câte 5% din totalul emigranților cu destinația UE. Intensitatea remiterilor din Germania și Olanda a fost cea mai mare. Pe de o parte, pentru că Germania având PIB per capita printre cele mai mari în UE (50 mii euro , Fig. 1b) oferă posibilități de câștig mari, iar pe de altă parte pentru că destinația Olanda pentru emigrația românească este relativ recentă, legăturile cu familiile de acasă au rămas încă strânse.

Pentru toate celelalte țări, cu excepția Ungariei, Germania este prima sursă a remitențelor primite din UE. În aceste țări, ponderea remitențelor din Germania în totalul remitențelor primite din UE este mai mică decât ponderea emigranților în Germania în totalul emigranților către UE: în Polonia 62%, 67%, în Cehia 56%, 68%, în Bulgaria 29%, 41%.

Pentru Ungaria, prima sursă a remitențelor este Austria, de unde provin 60% din remitențe și unde sunt stabiliți 23% din emigranții către UE, intensitatea remiterilor fiind mult superioară față de intensitatea remiterilor din Germania în celelalte țări. Destinația celei de a doua cea mai consistentă emigrație diferă de la țară la țară: Spania pentru Bulgaria cu 12% din emigranți și 19% din remitențe, Slovacia pentru Cehia cu 19% din emigranți și 3% din remitențe, Germania pentru Ungaria cu 50% din emigranți și 26% din remitențe, Olanda pentru Polonia cu 8% din emigranți și 10% din remitențe.

În România, remiterile raportate la PIB sunt în declin. Chiar dacă veniturile emigranților ar putea crește prin emigrarea către țări cu venituri mai mari, emigrația de mare distanță și de durată slăbește legăturile cu familiile de acasă.

Articol preluat de pe: Hotnews Economie