Guvernanţii nu au învăţat din lecţiile crizei din 2009-2010 şi din acordurile cu FMI care au echilibrat ulterior, cu măsuri de austeritate, finanţele statului, astfel că au adus România acum în situaţia de a avea nevoie, din nou, de măsuri pentru corecterea dezechilibrelor ample, în special al celui bugetar. „România va avea o curbă de sacrificiu, nu peste mult timp”, a declarat Daniel Dăianu, preşedintele Consiliului Fiscal, la Prima News.
Afirmaţiile sale vin după ce o analiză Erste a avertizat că „politica paralizată pune în pericol ratingul investment grade al României”, afirmând că e nevoie de un al doilea pachet fiscal, amânat din cauza alegerilor repetate, pentru a reduce deficitul la 7% din PIB şi a evita retrogradarea la junk de către agenţii, având în vedere că execuţia bugetară arată un deficit la nivelul anului trecut.
Principala problemă a finanţelor statului este deficitul bugetar ridicat, în termeni cash anunţat la 8,65% pentru anul trecut. Deficitul bugetar al României pentru 2024 în termeni ESA, standardul utilizat la nivelul UE, a fost calculat la 9,28%. Eurostat, biroul de statistică al UE, anunţă datele oficiale privind deficitul ESA pe 22 aprilie. România s-a angajat să scadă deficitul ESA în acest an la 7% din PIB.
„La noi nu a existat suficientă cugetare, nu a existat înţelepciune, nici măcar nu s-a învăţat din erori. Pentru că noi am repetat din erorile din deceniul precedent în acest deceniu. Există poate această logică, forţăm nota acum, pentru că trebuie să facem investiţii, după care intrăm într-o curbă de sacrificiu şi asta o spun ca să nu mai folosesc eufemisem sau cum sunt folosite anumite exprimări de către oficiali guvernamentali. România va avea o curbă de sacrificiu, nu peste mult timp. Îmi pare rău că spun aşa ceva”, a spus Dăianu.
Pentru a putea ajunge la 7% în acest an, Guvernul trebuie să ia măsuri de corecţie, însă spaţiul rămas pentru restrângerea cheltuielilor publice este unul limitat, după ce salariile bugetarilor şi pensiile, cele mai mari componente ale cheltuielilor bugetare, au fost deja îngheţate, a arătat preşedintele Consiliului Fiscal.
Potrivit acestuia, sunt necesare şi măsuri care să genereze venituri suplimentare şi care, împreună cu măsurile de control al cheltuielilor, să asigure o corecţie a deficitului ESA de circa două puncte procentuale din PIB, de la peste 9% anul trecut, aproape măcar de ţinta de 7% asumată de Guvern pentru 2025 în planul fiscal încheiat cu Comisia Europeană pentru ajustarea deficitului.
Mare parte dintre economişti consideră insuficiente măsurile adoptate până în prezent de către Guvern, o serie de măsuri de creştere a veniturilor (majorare impozit dividende, restricţii suplimentare la microîntreprinderi, taxa pe stâlp şi eliminarea facilităţilor acordate unor angajaţi) cu 7 miliarde de lei în acest an, precum şi măsurile pentru controlul cheltuielilor, cum sunt îngheţarea de pensii şi salarii, restricţii la angajări în sectorul bugetar. În acest context, toate cele trei mari agenţii de rating au perspectivă negativă pentru calificativul suveran al României, iar asupra guvernanţilor creşte presiunea să vină cu măsuri credibile pentru consolidarea finanţelor statului, cel mai probabil prin creşteri de taxare.
Ce sunt curbele de sacrificiu
Într-o încercare disperata de a face economii, la 1 ianuarie 1931 a fost introdusă prima „curbă de sacrificiu“. Salariile au fost diminuate cu o cotă cuprinsă între 10% si 23%. S-a sistat acordarea de sporuri, iar avansarile în functii nu mai atrăgeau după sine creșteri de salarii. La 10 februarie 1931, Romania lua un nou împrumut extern, numit „de dezvoltare“. Suma totală era de 1,3 miliarde de franci francezi, iar dobânda era una dintre cele mai ridicate ale epocii – 10,23%.
În același an, Marmorosh Bank a dat faliment. Statul a introdus noi taxe, care au provocat inflație. În ianuarie 1932 a fost introdusa cea de-a doua „curbă de sacrificiu“, prin care salariile erau diminuate cu 10%-12%. Căderea productiei si necesitatea achitării datoriei externe au secat bugetul. Funcționarii de stat erau plătiți cu întârzieri de trei până la șase luni.
Bugetarii au fost extrem de nemulțumiți. Ei s-au organizat și s-au dus la Mamaia, să i se plângă primului-ministru Nicolae Iorga. Replica lui Iorga a fost: „Daca erati disperați, nu veneați în casa mea. Alături este marea!”
Curbele de sacrificiu au provocat derapaje sociale, inflație și au agravat criza. Partidele de factură legionara au câștigat adepți pe fondul nemulțumirilor sociale.
Prima „curba de sacrificiu“ asupra salariilor a dus la acumularea unor venituri ale statului de 3,4 miliarde lei.
O a doua „curba de sacrificiu“ a fost aplicata în septembrie 1932, aducând statului economii de 5 miliarde lei, iar o a treia „curba de sacrificiu“ s-a aplicat în februarie 1933.
Articol preluat de pe: Hotnews Economie
