Actualitate

Cine va fi noul Papă? Principalii candidați pentru ocuparea Sfântului Scaun

Articol actualizat pe 21 April 2025

Odată cu trecerea în neființă a Papei Francisc, Biserica Catolică se pregătește pentru o tranziție care îi va determina direcția pentru viitorul apropiat. Fiind primul papă latino-american, Francisc a adus schimbări semnificative în calitate de episcop al Romei, concentrându-se asupra justiției sociale, a problemelor de mediu și a unei Biserici mai incluzive.

Acum, Colegiul Cardinalilor se pregătește să se reunească la Vatican pentru un conclav care va modela viitorul Bisericii. Alegerea lor nu va numi doar următorul conducător a 1,37 miliarde de catolici, ci va stabili cursul doctrinei, transparenței și apropierii Bisericii de turma sa. Următorul papă va continua reformele progresiste ale lui Francisc sau cardinalii se vor întoarce spre conservatorismul teologic? Răspunsul va fi clar atunci când fumul alb simbolic se va ridica din Capela Sixtină.

Influența lui Francisc asupra alegerilor

Următorul papă se va confrunta cu o Biserică modelată de numirile și reformele lui Francisc. În timpul mandatului său au avut loc schimbări structurale majore, inclusiv descentralizarea puterii Vaticanului și numirea mai multor cardinali non-europeni decât oricare dintre predecesorii săi. Cu toate acestea, stilul său de guvernare a lăsat, de asemenea, Colegiul Cardinalilor într-o poziție incertă. „El a selectat majoritatea cardinalilor care dețin dreptul de vot”, a declarat Ulrich Lehner, profesor de teologie la Universitatea Notre Dame.

„Cu toate acestea, abordarea sa față de guvernare, caracterizată prin decizii unilaterale luate fără consultarea Colegiului Cardinalilor, a făcut imposibilă formarea de relații interpersonale între aceștia.” O problemă-cheie pentru conclav va fi gestionarea de către Francisc a cazurilor de abuz sexual, care a divizat liderii Bisericii. „Cel mai important, alegătorii pot avea încredere că persoana pe care o aleg nu este un prădător sexual care ar putea fi expus?” s-a întrebat Lehner.

Potrivit lui Michelle Dillon, decan al Colegiului de Arte Liberale de la Universitatea din New Hampshire, „Francisc a încercat în mod constant să aducă mult mai multă transparență și profesionalism la Curie”. Cu toate acestea, ea a remarcat, de asemenea, că unii cardinali rămân sceptici cu privire la deschiderea sa față de angajamentul secular, temându-se că Biserica și-ar putea pierde identitatea unică.

Alegerea unui papă urmează tradiții vechi de secole la Vatican. Colegiul Cardinalilor, compus din cei sub 80 de ani, va vota prin vot secret în interiorul Capelei Sixtine. O majoritate de două treimi este necesară pentru alegerea unui nou papă. În cazul în care nu se ajunge la un consens, runde suplimentare de vot vor continua până când va apărea un candidat cu sprijinul necesar. Atunci când într-o rundă de vot nu se ajunge la un consens, buletinele de vot sunt arse, iar fumul negru care apare din hornul Capelei Sixtine semnalează că conclavul continuă. Când apare fumul alb, un nou papă a fost ales.

Dillon a subliniat că zilele premergătoare conclavului vor fi cruciale. „În timpul perioadei de doliu, va exista suficient timp și multe oportunități interpersonale față în față pentru ca episcopii și cardinalii să discute informal unii cu alții despre obiectivele și dorințele lor pentru conclav și rezultatul acestuia”, a spus ea.

Cine sunt principalii candidați?

Pe măsură ce speculațiile se întețesc, mai mulți cardinali de rang înalt au apărut ca principali candidați. Potrivit observatorilor Vaticanului și caselor de pariuri, următorii candidați au cele mai mari șanse.
– Luis Antonio Tagle (Filipine): În prezent favorit al pariurilor la o cotă de 3:1, cardinalul Luis Antonio Tagle, 67 de ani, este considerat un candidat puternic pentru a continua agenda progresistă a Papei Francisc. Tagle, un susținător al incluziunii și evanghelizării, are o experiență semnificativă în conducerea Congregației pentru Evanghelizarea Popoarelor și a fost o figură de încredere în cercul intim al lui Francisc.
– Pietro Parolin (Italia): La o cotă de 4:1, cardinalul Pietro Parolin, în vârstă de 70 de ani, este unul dintre cei mai experimentați oficiali ai Vaticanului. În rolul său de secretar de stat al Vaticanului din 2013, acesta a jucat un rol important în afacerile diplomatice, inclusiv în negocierile sensibile cu China și guvernele din Orientul Mijlociu.
– Peter Turkson (Ghana): Aflat în prezent la o cotă de 5:1 pe piețele de pariuri, cardinalul Peter Turkson, în vârstă de 76 de ani, este o figură cunoscută în cercurile de justiție socială ale Bisericii. Ca fost șef al Dicasterului pentru Promovarea Dezvoltării Umane Integrale, Turkson a fost vocal în probleme precum schimbările climatice, sărăcia și justiția economică.
– Peter Erdő (Ungaria): Unul dintre principalii candidați conservatori, cardinalul Peter Erdő, 72 de ani, are în prezent o cotă de 6:1. Erudit respectat în domeniul dreptului canonic, Erdő a fost un susținător puternic al învățăturilor și doctrinei catolice tradiționale.
– Angelo Scola (Italia): La 8:1, cardinalul Angelo Scola, în vârstă de 82 de ani, este un concurent papal de lungă durată. S-a numărat printre favoriții conclavului din 2013 care l-a ales în cele din urmă pe Papa Francisc.

Ce se întâmplă în continuare?

Un conclav papal începe de obicei la 15-20 de zile după moartea unui papă. Acest timp permite ritualurile funerare, o perioadă de doliu de nouă zile cunoscută sub numele de novemdiales, și oferă timp cardinalilor din întreaga lume să călătorească la Vatican. Rezultatul va rămâne incert până când un papă va fi ales în spatele ușilor închise ale Capelei Sixtine, unde facțiunile ideologice din cadrul Bisericii își vor cântări opțiunile între continuitate și o schimbare mai conservatoare.

Următorul papă va moșteni o Biserică aflată la răscruce de drumuri – o Biserică care se confruntă cu declinul influenței în Europa și America de Nord, cu creșterea în Sudul Global și cu dezbateri interne continue cu privire la viitorul său.