Pe 4 februarie, ziua deschiderii Jocurilor Olimpice de iarnă de la Beijing, Putin s-a întâlnit cu președintele chinez pentru a anunța un nou parteneriat chino-rus. „Prietenia dintre cele două state nu are limite”, se arăta în declarația comună. Rapoartele informațiilor occidentale susțin că Xi i-a cerut lui Putin să amâne orice invazie până după Jocurile Olimpice – un semn că războiul planificat al Rusiei avea acordul tacit al Beijingului.
Ceremonia de închidere a Jocurilor Olimpice era programată pentru 20 februarie.
Occidentul avea capacitatea de a opri economia Rusiei, dar nu e clar dacă avea și voința necesară, scrie Edward Fishman în cartea sa „Chokepoints”, unde descrie cum s-au aliniat marile state pentru a strangula puterea economică a Rusiei.
Olaf Scholz și partidul său favorizau relații mai calde cu Moscova
Decizia de a acționa era în mâna șefilor de state, dar nu toți ar fi vrut să se pună cu „marele Urs”.
Olaf Scholz de pildă, cancelarul german, conducea Partidul social-democrat, care favoriza relații mai calde cu Moscova. Membri proeminenți ai partidului au criticat public sancțiunile impuse Rusiei. Părerile lui Scholz au rămas însă neclare: evita diplomația directă cu Moscova dar refuza să trimită arme la Kiev. Reticența sa eroda rapid reputația Germaniei ca partener de încredere la Washington. „Berlin, avem o problemă”, a scris Emily Haber, ambasadorul Germaniei în Statele Unite, într-o cablogramă trimisă acasă la sfârșitul lunii ianuarie.
S-au făcut unele progrese atunci când Scholz a vizitat Casa Albă la începutul lunii februarie. Într-o conferință de presă comună cu Biden, cancelarul german a asigurat sprijinul pentru „sancțiuni severe” în cazul unui atac rus. Un reporter a întrebat despre Nord Stream 2, un punct nevralgic din disputa între Berlin și Washington. „Dacă Rusia invadează”, a spus Biden, „nu va mai exista Nord Stream 2. Îi vom pune capăt”. Scholz nu a confirmat amenințarea lui Biden, dar nici nu a negat-o.

În culise, oficialii au lucrat febril pentru a identifica ținte pentru pachetul de sancțiuni- financiare și tehnologice – cu care să lovească Rusia.
Primele două bănci rusești rulau 60% din depozitele rușilor, iar mai mult de jumătate din toate salariile din țară erau plătite prin Sberbank
Pe plan financiar, alegerea obiectivelor era clară. Primele două bănci rusești, Sberbank și VTB, reprezentau aproape 60% din depozitele gospodăriilor din Rusia, iar mai mult de jumătate din toate salariile din țară erau plătite prin Sberbank. A treia bancă ca mărime a Rusiei, Gazprombank, a avut o cotă de piață semnificativ mai mică, dar gestiona plățile pentru vânzările de energie din Rusia. Pentru ca sancțiunile financiare să lase un semn, ar trebui să lovească cel puțin una dintre aceste bănci, dacă nu pe toate trei.
Pe măsură ce aceste negocieri erau în desfășurare, Daleep Singh (ex-trader la Goldman Sachs, consilier adjunct pentru securitate națională pentru economie internațională în administrația Biden; arhitectul cheie al sancțiunilor împotriva Rusiei atât în 2014, cât și în 2022) i-a chemat pe cei mai mari executivi americani, îndemnându-i să se pregătească pentru posibilitatea unor sancțiuni majore. Mulți dintre directori și-au pus companiile să elaboreze planuri de urgență pentru a ieși de pe piața rusă, de la lichidarea activelor până la evacuarea personalului.
Duminică, 20 februarie, la prânz, Biden a convocat o ședință de urgență a Consiliului Național de Securitate
Duminică, 20 februarie, la prânz, Biden a convocat o ședință de urgență a Consiliului Național de Securitate. Jake Sullivan (consilier pentru securitate națională a SUA sub președintele Joe Biden; a coordonat politica SUA ca răspuns la invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia din 2022), Tony Blinken (secretar de stat), Janet Yellen (ex-Trezoreria SUA, EX-fed), Bill Burns (Director CIA), Daleep Singh și alți oficiali de rang înalt, s-au adunat în camera de operațiuni.

La Beijing, artificiile au luminat cerul nopții, marcând sfârșitul Jocurilor Olimpice de iarnă. Tancurile rusești s-ar putea îndrepta spre Kiev în orice moment.
Pachetul de sancțiuni financiare era ok, a spus Yellen. Piatra de temelie ar fi sancțiunile împotriva Sberbank și VTB, cele două mari bănci din Rusia. Dar exista și un pericol: Sberbank și VTB aveau filiale la Viena și Frankfurt, iar blocarea sancțiunilor risca să se răspândească în tot sistemul bancar european. „Cel mai înțelept, a spus Yellen, ar fi să interzicem Sberbank și VTB de la serviciile bancare pe teritoriul SUA, fără a le îngheța toate activele. Pentru a compensa, Trezoreria ar impune sancțiuni mai multor bănci rusești mai mici”.
Luni, 21 februarie, Vladimir Putin discuta cu membrii consiliului său de securitate, aparent despre recunoașterea independenței cerută de Republica Populară Donețk și Republica Populară Lugansk, cele două autoproclamate state din Donbas. Dar adevăratul scop al întâlnirii, spune Fishman, era să transmită că războiul urma să aibă loc în curând.
„Singurii consilieri adevărați ai lui Putin sunt Ivan cel Groaznic, Petru cel Mare și Ecaterina cea Mare”
După întâlnire, Putin a semnat un decret de recunoaștere a celor două republici separatiste și a ordonat trupelor ruse să ajute „la menținerea păcii” în Donbas. Decretul a avut sprijinul unanim al consiliului de securitate.
Nu că acest consens ar conta: ministrul de externe Serghei Lavrov e deseori citat că i-ar fi spus unui oligarh rus că singurii consilieri adevărați ai lui Putin sunt Ivan cel Groaznic, Petru cel Mare și Ecaterina cea Mare.
Biden dorea un răspuns din partea Europei; era UE decisă să sprijine sancțiunile?
Din Germania a venit o surpriză: Olaf Scholz a anunțat că a anulat certificarea conductei Nord Stream 2, transformând infrastructura submarină în valoare de 11 miliarde de dolari într-un morman inutil de metal.
Statele din estul UE, în special Polonia și Lituania, voiau politici mai dure, în timp ce Grecia și Ungaria cereau prudență.
Joi, 24 februarie, în primele ore dinainte de ora 5:00 la Moscova, Vladimir Putin a revenit pe ecranele TV rusești. Stând la aceeași masă de la care a ținut ședința consiliului de securitate de luni, Putin a anunțat că a ordonat o „operație militară specială” pentru „demilitarizarea și denazificarea Ucrainei”. Câteva clipe mai târziu, rachetele au plouat pe aeroporturi și orașe din întreaga Ucraină, de la Harkov la Kiev la Odesa.
Traderii pariau pe faptul că amenințările lui Biden erau mai degrabă un lătrat de câine, nu o mușcătură adevărată
Biden continua să se întrebe dacă ar trebui ca Washingtonul să lovească a doua cea mai mare bancă a Rusiei, VTB. Janet Yellen și-a exprimat rezervele. VTB deținea 20% din toate activele din sectorul bancar al Rusiei. Ar fi una dintre cele mai mari instituții financiare pe care Trezoreria le-a blocat vreodată. VTB avea filiale în Germania, iar Berlinul nu era pregătit să sancționeze banca, astfel încât un blocaj american unilateral asupra băncii ar putea rupe unitatea transatlantică.
În cele din urmă, Biden a aprobat pachetul. Pe lângă sancțiunile de blocare a VTB, Washingtonul ar cere instituțiilor financiare americane să închidă toate conturile corespondente ale Sberbank în termen de treizeci de zile, o mișcare care i-ar perturba capacitatea de a procesa plăți în dolari. VTB, Sberbank și alte instituții financiare ruse procesau aproape 40 de miliarde de dolari în fiecare zi.
În săptămânile dinaintea invaziei, piețele financiare rusești s-au dus în sus și în jos, pe măsură ce traderii pariau pe faptul că amenințările lui Biden erau mai degrabă un lătrat de câine , nu o mușcătură. Dar, în 24 februarie piețele au intrat în cădere liberă. Principala bursă a Rusiei a pierdut o treime din valoare într-o singură zi. Rubla a scăzut la un minim record în raport cu dolarul.
Dar, în râzboi, Rusia înainta în continuare. Sute de mii de ucraineni au fugit din casele lor. Exploziile au distrus clădiri rezidențiale și au ucis nenumărați civili. Zelenski a declarat legea marțială și a ordonat o mobilizare generală, interzicând tuturor bărbaților ucraineni cu vârste cuprinse între optsprezece și șaizeci de ani să părăsească țara.
Față de toate acestea, sancțiunile păreau inadecvate. În raport cu scopul lor principal – prevenirea invaziei ruse în primul rând –au fost un eșec răsunător. Luni de pregătiri, amenințări și linii roșii nu-l impresionaseră pe Putin. America și prietenii săi „vor găsi întotdeauna o scuză pentru a introduce mai multe sancțiuni, indiferent de situația din Ucraina”, a spus Putin poporului rus . „Singurul obiectiv pe care îl au este să limiteze dezvoltarea Rusiei”.

După invadarea Crimeei din 2014, sancțiunile piețelor de capital occidentale și scăderea prețului petrolului au făcut ca rubla să se prăbușească. Economia Rusiei a fost salvată de către Elvira Nabiullina, guvernatorul băncii centrale ruse, care a majorat rapid ratele dobânzilor și a cheltuit rezervele valutare ale țării, stabilizând. Asta i-a învățat pe riși că trebuie să-și consolideze deținerile de valută. În anii de după, banca centrală a adunat peste 630 de miliarde de dolari în valută. Fondurile puteau fi folosite pentru a apăra rubla, pentru a cumpăra importuri și pentru a finanța războaie.
Acum, Nabiullina și-a reluat vechea strategie: a mărit dobânzile, a vândut dolari și a așteptat. Iar SUA voiau să-I reteze acest scenariu.
Numai că oficialii Casei au uitat un lucru important: nu au discutat cu un membru G7 extrem de important: Japonia. Japonia este un membru esențial al G7 și emitentul unei monede de rezervă- yenul- , așa că a o neglija era o insultă la adresa lor.
Singh a sunat în Japonia și și-a cerut scuze din abundență. Toată lumea de la Casa Albă era blocată până la obținerea răspunsului Japoniei. Consilierul șef al premierului a spus că va face tot posibilul pentru a-l convinge pe primul ministru al Japoniei, Fumio Kishida, să-și dea acceptul.
În jurul orei 17:30, la Washington, membrii G7, minus Japonia, au emis o declarație prin care se angajează să vizeze banca centrală a Rusiei. Declarația nu dădea multe detalii și era un fel de angajament de a acționa în viitor. Cu toate acestea, era văzută ca un act de război economic fără precedent, unul care era sigur că va zgudui piețele financiare și va schimba pentru totdeauna percepția asupra Rusiei.
Articol preluat de pe: Hotnews Economie