O serie de hidrocentrale cu acumulare prin pompaj (CHEAP – uri) vor fi construite în tot lanțul Carpatic, susține ministrul energiei Sebastian Burduja. În acest sens, a fost semnat un acord între Laboratorul Național pentru Energie Regenerabilă (NREL) din SUA, entitate coordonată de Departamentul pentru Energie, și compania românească de stat Hidroelectrica.
Ministrul a anunțat, luni, dezvoltarea unui lanț de astfel de “baterii verzi” în Arcul Carpatic, prin colaborarea între Hidroelectrica și SUA. „Vă anunț în premieră că săptămânile trecute am semnat un memorandum între NREL și Hidroelectrica, demers care pune România în avangarda Europei în stocarea energiei verzi prin hidrocentrale cu acumulare prin pompaj în tot lanțul Carpatic. Urmează studiile de prefezabilitate și fezabilitate, dezvoltate cu sprijin american”, a spus Burduja.
Hidrocentrale cu acumulare prin pompaj au capacitatea de a stoca energie electrică. Spre deosebire de hidrocentralele convenționale care produc energie doar atunci când apa curge prin turbine, CHEAP-urile pot pompa apa dintr-un bazin inferior într-un bazin superior în perioadele de consum energetic scăzut, de obicei noaptea sau în weekend, folosind surplusul de energie electrică din rețea.
Când cererea de energie electrică este mare, apa stocată în bazinul superior este eliberată pentru a trece prin turbine și a genera electricitate, similar cu o hidrocentrală convențională. Practic, funcționează ca o baterie uriașă pentru rețeaua electrică.
Americanii de la Fluor sunt implicați în trei dintre proiectele energetice românești
Ministrul energiei s-a întâlnit luni, la Varșovia, în marja Three Seas Summit, cu ministrul omolog din Statele Unite ale Americii, Christopher Allen Wright, Secretar al Departamentului pentru Energie.
În cadrul întâlnirii, cei doi au discutat și despre proiectul mini-reactoarelor, de 462 MW, de la Doicești. Reamintim că acesta este un proiect inovator pe care dezvoltatorul american NuScale plănuiește să îl implementeze, împreună cu statul român, prin Nuclearelectrica, la Doicești.
Proiectul se află în faza a doua de inginerie și proiectare (FEED 2), iar decizia finală de investiție este așteptată la sfârșitul anului 2025. Aceste studii sunt realizate de compania americană Fluor Corporation, în calitate de principal contractor, și de NuScale, compania americană care dezvoltă mini-reactoarele, în calitate de subcontractor.
Pe agenda discuțiilor s-a mai aflat proiectul Reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă. Și în acest proiect sunt implicați americanii de la Fluor. Anul trecut, în noiembrie, a fost aprobată o asociere formată din mai multe companii, din SUA, Canada și Europa, pentru atribuirea contractului de Servicii de inginerie şi servicii de management de proiect (Contractul EPCM).
Mai exact a fost aprobat contractul EPCM (Inginerie, Procurare şi Management al Construcţiei), între compania românească de proiect EnergoNuclear S.A. deținută de Nuclearelectrica şi Asocierea FCSA formată din companiile controlate de americani Fluor B.V., Fluor Energy Transition Inc. Wilmington, Sucursala București Branch, S&L Engineers, Ltd. şi Sargent & Lundy Energie SRL, canadienii de la Candu Energy Inc., și italienii de la Ansaldo Nucleare.
Costul total al contractului este de 3,16 miliarde de euro, din care 800 milioane de euro reprezintă doar bonusurile de performanță.
Sebastian Burduja a discutat cu oficialul american și despre proiectul HVDC — interconectorul de înaltă tensiune în curent continuu, în care sunt implicați, de asemenea, americanii de la Fluor. Ministerul Energiei a anunțat, recent, că studiul de fezabilitate pentru proiectul cablului subteran HVDC din România a fost finalizat cu succes, iar rezultatele sunt pozitive. Potrivit proiectului, ar urma să fie un cablu subteran în curent continuu (HVDC) de 5000 MW care ar urma să traverseze România de la est la vest. Proiectul este dezvoltat de operatorul sistemului energetic național, Transelectrica, și de companiile Taqa, Meridiam, Fluor și E-INFRA.
Corporația americană Fluor Corporation este listată la bursa din New York și are o cifră de afaceri de aproximativ 15 miliarde dolari pe an. Este o multinațională de inginerie și construcții cu sediul în Irving, Texas.
Un alt proiect în care este implicata o companie americană este cel privind energia geotermală din București. În vara anului trecut, Electrocentrale București (Elcen) și Sage Geosystems Incorporated, o companie americană care dezvoltă tehnologii de valorificare a energiei geotermale, au semnat un memorandum de înțelegere pentru realizarea unui studiu de fezabilitate care să arate dacă Bucureștiul se poate încălzi cu energie geotermală.
Va fi făcut un studiu pentru cartografierea și dezvoltarea potențialului geotermal în București, proiect care va fi susținut prin Fondul pentru Modernizare.
Unele hidrocentrale vor fi declarate de „securitate națională”
Un proiect de lege inițiat de Ministerul Energiei prevede că unele hidrocentrale vor putea fi stabilite prin hotărâre de Guvern, cu avizul Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT), ″de securitate națională″. În acest sens, vor putea beneficia de o serie de derogări de la legislația urbanistică, din construcții, a exproprierilor, a achizițiilor publice, de protecție a mediului, a apelor, forestieră, agricolă, fiscală și a accesului terților în zonele amplasamentelor.
În noiembrie anul trecut, Guvernul a decis prin ordonanță de urgență că Ministerul Energiei poate prelua în administrare, la cerere, terenurile aparținând lacurilor de acumulare permanente din România a căror execuție a fost finanțată cu fonduri alocate de la bugetul de stat și care au potențial de folosire a energiei apelor, pentru a le concesiona investitorilor în capacități hidro de stocare de energie cu acumulare prin pompaj (CHEAP), potrivit Profit.
Ministerul Energiei pregătește scoaterea la licitație pentru concesionare a unei suprafețe de aproape 7.000 mp din lacul Bicaz, pentru proiecte de hidrocentrale cu acumulare prin pompaj. Și-a exprimat oficial interesul Hidro Blue Energy din Iași, firmă controlată integral de antreprenorul Iulian Dascălu, proprietarul grupului Iulius. Aceasta a preluat în 2022 societatea dezvoltatoare a unui proiect de hidrocentrală de acumulare prin pompaj cu putere instalată de 300 MW, cu amplasament pe lacul Bicaz, ce datează de cel puțin 13 ani. Este vorba de proiectul CHEAP Frasin-Pângărați, mai precizează Profit.
România mai are și proiectul hidrocentralei Tarnița-Lăpuștești, vechi de 50 de ani și pasat de la un Guvern la altul. Proiectul hidrocentralei cu acumulare prin pompaj Tarnița – Lăpuștești a suferit eșec după eșec, ani la rând.
În urmă cu doi ani, fosta companie de proiect Hidro Tarnița a fost dizolvată la începutul lunii iulie, pentru că nu a produs nimic în 10 ani de existență, nu putea fi finanțată în niciun fel și nu a fost găsit niciun investitor pentru construirea Centralei Hidroelectrice cu Acumulare prin Pompaj de la Tarnița-Lăpuştești, potrivit unui răspuns către HotNews.ro al Societăţii de Administrare a Participaţiilor în Energie (SAPE), în calitate de acționar majoritar.
În ultimii doi ani, Ministerul Energiei a încercat să găsească alți investitori însă nu a reușit.
Articol preluat de pe: Hotnews Economie
