La 1 ianuarie 2025, populaţia după domiciliu a fost de 21,7 milioane persoane, în scădere cu peste 100.000 de persoane faţă de 1 ianuarie 2024, potrivit unui anunț făcut luni de INS.
Populaţia după domiciliu reprezintă numărul persoanelor cu cetăţenie română şi domiciliul pe teritoriul României. Aceasta poate să includă şi emigranţii, indiferent de perioada emigrării acestora. A nu se confunda populaţia după domiciliu cu populaţia rezidentă – populația de facto a României.
Românii care trăiesc efectiv în țară sunt cu circa 3 milioane mai puțini decât cei cu „buletin de România”, potrivit Statisticii.
E drept, această mișcare a populației are foarte multe nuanțe. Sunt localități care se depopulează rapid, așa cum sunt localități unde numărul locuitorilor crește mult peste capacitatea primăriilor de a gestiona acest „boom” demografic.
În ultimii 20 de ani, circa 60 de localități au pierdut peste jumătate din locuitori, unele chiar peste trei sferturi.
Așa cum sunt localități în care populația a crescut de 4,5 sau chiar de 7 ori. E vorba de localitățile peri-urbane în special.
Așa se face că asistăm la un paradox: avem comune (nici măcar orașe) cu o populație mai mare decât unele capitale de județ.
Popești Leordeni va depăși, cu actualele tendințe, Râmnicu Vâlcea ca populație. De asemenea, în următorii 20 de ani România ar putea avea aceeași populație ca cea a Israelului, care era de peste patru ori mai mic în 1992, iar în 1948, când s-a înființat, avea de 23 de ori mai puțini locuitori decât România”, explică Robert Santa, expert în politici publice și coordonatorul activității de cercetare al think-tankului Rethink România
„Numărul de nașteri din Florești, suburbia Clujului, care avea doar 6.000 de locuitori în 1992 a fost egal anul trecut cu numărul nașterilor din Brăila, care avea 234.000 de locuitori în 1992. Dacă acest trend continuă, peste câțiva ani cele două localități vor intra în convergență deplină, deși în 1992 Brăila era de 39 de ori mai mare. Aceste diferențe sunt dramatice din multe puncte de vedere, dar mai ales din cauză că vedem cum populația este concentrată în alte locuri decât este concentrată infrastructura”, mai spune Santa.
Toată infrastructura României- nu doar cea de transporturi, ci cea socială școli, colegii naționale, licee profesionale, spitale – este structurată în baza populației de la începutul anilor ’90, mai spune cercetătorul.
Mai sunt alte evoluții dramatice, adaugă Santa: Popești Leordeni va depăși, cu actualele tendințe, Râmnicu Vâlcea ca populație. Slobozia Bradului, o comună din județul Vrancea, care avea puțin peste 4.000 de locuitori în 1992, are mai multe nașteri decât Deva.
Miroslava, o comună din Iași, are mai multe nașteri decât Reșița. Vicovul de Sus, un oraș de la granița dintre județul Suceava și Ucraina, este pe cale să depășească Mediașul.
„Cu tendințele pe care le vedem acum, România va avea aceeași populație ca statul Israel, care era de peste patru ori mai mic în 1992, iar în 1948, când s-a înființat, avea de 23 de ori mai puțini locuitori decât România”, a mai spus Santa.
Într-o discuție cu HotNews.ro, sociologul Robert Santa a mai explicat de ce cartierele din jurul Bucureștiului, unde prețurile sunt accesibile pentru oameni, sunt aproape rupte de serviciile esențiale sau de viața urbană. Observația lui Santa este complementară experienței din țările unde guvernele investesc în a face viața accesibilă. De pildă, programul de locuințe publice din Singapore s-a bazat pe răspunsul la trei întrebări simple: cât faci, pe jos, din casă până la (1) prima stație de mijloc în comun (2) primul parc sau spațiu verde (3) primul magazin unde găsești elementele de bază: mâncare, apă sau medicamente.
Articol preluat de pe: Hotnews Economie
