EkoNews
Deprecierea cursului monedei naţionale, creşterea dobânzilor şi reducerea liniilor de finanţare, noul val de inflaţie generat de liberalizarea pieţelor de energie şi gaze, alături de efectele unei posibile creşteri a taxelor riscă să ducă România într-o situaţie de risc, cu falimente în serie pe lanţurile economice, arată analiza Sierra Quadrant.
Mare parte din lanţurile de business atârnă de un fir de aţă, spun experţii, cele mai mari vulnerabilităţi fiind înregistrate în comerţul cu ridicata şi amănuntul, în construcţii, depozitare, transporturi şi servicii.
Pentru mulţi dintre antreprenori, scăderea vânzărilor, semnalată la nivelul întregii economii, s-a tradus deja într-o restrângere semnificativă a afacerilor, amplificată de accentuarea blocajului financiar.
,,IMM-urile, mai ales microîntreprinderile, sunt cele mai afectate, în momentul de faţă. Sunt peste 100 de mii de firme din domeniile dinamice ale economiei, de la comerţ la construcţii, care reuşesc cu greu să se descurce de la o lună la alta. O eventuală creştere a taxelor venită pe fondul inflaţiei riscă să ducă multe dintre aceste business-uri în insolvenţă sau faliment”, arată analiza Sierra Quadrant.
Potrivit datelor statistice de la Ministerul Finanţelor şi Registrul Comerţului, numărul firmelor aflate în dificultate a trecut de 160.000 în 2025, unele dizolvate, radiate, în insolvenţă, sau cu activitatea suspendată. Cifra reprezintă un record al ultimilor cinci ani.
,,Lipsa de predictibilitate fiscală vine să se adauge provocărilor generate de inflaţie, de scăderea vânzărilor. Discuţiile din spaţiul public, legate de reforma fiscală despre care se speculează că se va traduce printr-o creştere a TVA, a taxei pe profit, pe dividende şi o majorare a accizelor şi impozitelor pe proprietate vine să pună gaz pe focul temerilor investitorilor.
Din păcate, pe acest fond, fenomenul de dezintermediere s-a accentuat – firmele ezită să mai deschidă noi linii de business, să facă investiţii, să deruleze contracte pe termen mediu şi lung”, afirmă Ovidiu Neacşu, partener coordonator Sierra Quadrant.
Avem nevoie de profesionişti
Situaţia economică a României este de aşa natură încât doar prin intervenţii bine calibrate, prin decizii administrative, poate fi îmbunătăţită.
Datele preliminarii de la Institutul de Statistică indică o stagnare reală a economiei în T1, iar perspectivele nu sunt bune nici pentru T2.
Încasările din TVA după primul trimestru, de exemplu, au fost mai mici decât cele din perioada similară a anului trecut iar acest indicator, pentru investitori, ridică semnale de alarmă.
,,Dacă TVA-ul colectat este mai puţin decât anul trecut înseamnă că economia şi-a redus motoarele la limita de avarie. Este un semnal că, în perioada următoare, trebuie găsite soluţii pentru stimularea economiei, pentru creşterea consumului”‘, arată analiza Sierra Quadrant.
Încasările nete din TVA au fost de 28,6 mld. lei în scădere cu 2,7% faţă de cele din primul trimestru din 2024.
“Contracţia acestor încasări poate fi explicată atât de avansul restituirilor de TVA (+21%), faţă de nivelul rambursat în aceeaşi perioadă a anului trecut (8,29 mld. lei în ianuarie-martie 2025, comparativ cu 6,85 mld lei în ianuarie-martie 2024), cât şi de un efect de bază ridicat”, explică Ministerul Finanţelor.
Potrivit Sierra Quadrant, chiar dacă datele privind colectarea la buget s-au mai îmbunătăţit în aprilie, perspectivele semestrului II necesită o abordare mult mai focusată pe reducerea evaziunii şi sprijinirea lanţurilor de business.
,,Este nevoie de un efort conjugat al statului şi al mediului privat în sensul susţinerii afacerilor, reducerii evaziunii fiscale şi menţinerii liniilor de business pe linia de plutire. E nevoie de profesionişti, de oameni cu experienţă şi expertiză care să vină, în noul guvern, cu soluţii concrete la provocările economice”, arată analiza.
Potrivit datelor statistice, inflaţia, creşterile de taxe şi scăderea vânzărilor au făcut ca numărul firmelor cu probleme să atingă un adevărat record la finalul lui 2024, de 155.207, cu 21,950 mai multe decât cu un an înainte.
Datele INS arată avansul economic din 2024, de 0,8%, a fost cel mai mai scăzut din ultimii 12 ani, exceptând anul pandemiei (2020 – 0,6%).
Statisticile arată, totodată, că numărul firmelor dizolvate, de exemplu, a atins anul trecut cel mai mare nivel de la precedenta criză economică, din 2008.
Dacă în acel an, Registrul Comerţului raporta 3762 de firme dizolvate, în 2024 s-a ajuns la 46.205, mai multe cu 18% faţă de 2023.
Mediul de business, mult mai pregătit
Potrivit experţilor de la Sierra Quadrant, economia românească este mult mai pregătită să facă faţă provocărilor faţă de precedenda criză.
După pandemie, multe firme şi-au reorganizat afacerile, şi-au restructurat operaţiunile şi au devenit mai reziliente în faţa efectelor inflaţiei, a scăderii vânzărilor şi costurilor mai mari generate de inflaţie.
,,Restructurarea a fost cuvântul de ordine în 2023-2024, mai ales în zona marilor companii. Din păcate, în sectorul IMM-urilor există încă sute de mii de firme vulnerabile, cu capitaluri reduse, dependende de dinamica vânzărilor şi de evoluţia blocajului financiar.
Acolo e nevoie, ca de aer, de măsuri preventive de restructurare a cheltuielilor, de restrângere a expunerii financiare, de asigurare a unor buffere financiare menite să ofere o plasă de salvare”, arată analiza.
Potrivit datelor Sierra Quadrant, cele mai multe firme cu probleme sunt din comerţul cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor, urmate de activităţile profesionale, ştiinţifice şi tehnice, sectorul construcţiilor şi transport şi depozitare
La nivel regional, cele mai multe firme cu probleme sunt în Bucureşti-Ilfov, Cluj, Constanţa şi Braşov.
,,Expertiza de business va face diferenţa între firmele care vor eşua şi cele care se vor extinde şi vor câştiga cote nesperate de piaţă. Mai ales IMM-urile au nevoie de dezvoltarea unor programe de însănătoşire a business-ului, de la acordul de restructurare la concordatul preventiv”, afirmă Ovidiu Neacşu, partener coordonator Sierra Quadrant.
,,Acordul de restructurare, de exemplu, se prezintă ca o alternativă pentru firmele aflate într-o situaţie financiară dificilă pe care doresc să o redreseze, fără a impacta relaţiile cu partenerii comerciali şi pentru creditorii care doresc să-şi recupereze creanţele deţinute împotriva acestor debitori, în cadrul unei proceduri cu un grad de control asupra mecanismelor de protecţie a intereselor economice”, arată analiza.
,,Acordul de restructurare, dar şi concordatul preventiv, oferă, în esenţă, o alternativă la insolvenţă, care adesea poartă o stigmă negativă. Concentrându-se pe reabilitare, naraţiunea se schimbă de la eşec la rezilienţă şi adaptabilitate”, afirmă experţii.
Articol preluat de pe: Economie: Bursa Piata Capital
