După toate rundele runde de alegeri din ultimii 15 ani, am tot sperat că vorbele acestea privind creșterea colectării, respectiv scăderea corupției și evaziunii să capete conținut.
Conform datelor ANAF, sunt firme care au acumulat arierate fiscale de peste 1 miliard de lei fiecare.
Să fim serioși, nu vorbim despre scheme de evaziune de tip ”missing trader”, adică dai un tun și fugi. Nu, este vorba despre scheme clasice fanariote, de furt care necesită timp îndelungat și susținere.
Raportul de ieri al Curții de Conturi ne arată că la o adresă din bulevardul Bucureștii Noi, Sectorul 1, aveau sediul profesional declarat în același spațiu un număr de 6.061 persoane fizice autorizate, precum și 2.398 societăți comerciale. Tot în Sectorul 1, la o adresă de pe strada Argentina aveau sediul social declarat un număr de 1.895 societăți comerciale, cu datorii cumulate de 465.708 lei.
Într-un singur apartament dintr-un imobil de pe strada Arhitect Grigore Ionescu funcționau 1.736 firme, cu un sold total al datoriilor de 124.773.065 lei (la 31 decembrie 2023).
Este posibil ca după „glonțul pe la ureche” de la recentele 4 tururi de alegeri să vorbim despre taxa pe solidaritate pentru venituri mai mari de 10.000 lei?
Abia după ce absolut toate salariile de la stat vor fi plafonate la acest nivel ne-am putea gândi și noi, mediul privat, să fim solidari.
Este posibil să avem un sistem de asigurări de sănătate la care contribuția unui asigurat să susțină pachete identice de servicii medicale pentru alte 2 persoane care beneficiază de scutiri de la contribuție?
Este posibil ca un antreprenor, care în fiecare zi își asumă riscuri, investiții, salariați cu familii de întreținut, să suporte același nivel de impozitare precum un salariat?
Asta apropo de ideea de majorare a impozitului pe profit la 19% și a celui pe dividende la 16% (alături de minunatul CASS de 10% plafonat, ce-i drept, la 24 de salarii minime, pe care trebuie să îl plătească antreprenorul pentru că îndrăznește să își distribuie dividende).
Oricât de mult au crescut impozitele și au fost introduse altele noi, precum IMCA, ICAS ori, mai nou, „taxa pe stâlp” (să vedem cât se va încasa), deficitul a urcat și mai mult. Practic, cheltuielile Statului au crescut peste veniturile suplimentare aduse de aceste impozite.
Cu alte cuvinte, nu aceasta este soluția. Mai mult, calculele trebuie să țină cont de dinamica economiei: creșterea nivelului de fiscalitate într-un context în care populația resimte inechitatea socială și fiscală a generat erodarea bazei de impozitare și a numărului contribuabililor care se conformează voluntar.
N.Red: Luisiana Dobrinescu este avocat de drept fiscal, managing partner la Dobrinescu Dobrev SCA, cu o experiență de peste 20 de ani în domeniu.
Articol preluat de pe: Hotnews Economie
