Un franc puternic pune presiune deflaționistă asupra Elveției. Pe măsură ce moneda se apreciază, importurile – care joacă un rol semnificativ în economia țării – devin mai ieftine. Pentru unele țări, acest efect ar putea fi o ușurare binevenită în fața inflației persistente, explică CNBC.
Însă, în timp ce multe piețe dezvoltate, precum SUA și Marea Britanie, încă depun eforturi pentru a reduce inflația la ținta de 2%, Elveția se confruntă cu problema opusă: prețurile scad prea mult.
Politicile comerciale ale președintelui american Donald Trump au zdruncinat bursele la nivel global în ultimele săptămâni, determinând investitorii să caute refugii sigure pentru a-și păstra economiile.
Unul dintre beneficiarii volatilității pieței a fost francul elvețian, considerat pe scară largă un activ de refugiu în perioade de incertitudine macroeconomică sau geopolitică. Moneda elvețiană s-a apreciat cu 10% față de dolarul american de la începutul anului.
În interiorul granițelor Elveției, cererea în creștere pentru franc creează provocări pentru factorii de decizie economică și politică.
„Impact notabil” asupra inflației din Elveția
Inflația din Elveția a devenit negativă în luna mai, cu indicele prețurilor de consum (CPI) în scădere cu 0,1% față de aceeași perioadă a anului trecut. Prețurile bunurilor importate au scăzut semnificativ, cu 2,4% în ritm anual, după ce rămăseseră stabile în luna anterioară.
Charlotte de Montpellier, economist principal pentru Franța și Elveția la ING, a subliniat rolul aprecierii monedei în dinamica inflației din țară.
„Ultima scădere este determinată în mare parte de factori externi”, a spus ea într-un raport publicat marți. „Un franc elvețian puternic a redus semnificativ costul bunurilor importate… Având în vedere că importurile reprezintă 23% din coșul CPI, acest lucru are un impact notabil asupra inflației generale în Elveția”, a subliniat aceasta.
Datele din luna mai marchează prima revenire a Elveției la deflație după pandemia de Covid-19. Acest lucru ar putea determina Banca Națională a Elveției (BNS) să revină la două politici-cheie utilizate anterior pentru a combate ceea ce De Montpellier a numit o „durerere de cap persistentă” pentru banca centrală.
Analiștii cred că Elveția va reveni la dobânzi de referință negative
BNS a pus capăt unei perioade de șapte ani de dobânzi negative în 2022 – o politică nepopulară în rândul deponenților și creditorilor, deoarece elimină randamentele la economii și reduce marjele și profitabilitatea băncilor.
La ultima sa reuniune din martie, banca centrală a redus rata-cheie cu 25 de puncte de bază, până la 0,25%.
În urma datelor privind inflația din această săptămână, este de așteptat ca BNS să „încerce să combată aprecierea francului elvețian cu armele de care dispune”, afirmă De Montpellier.
ING se așteaptă ca banca centrală să reducă din nou rata dobânzii cu 25 de puncte de bază la următoarea reuniune din această lună, iar De Montpellier susține că este probabil ca și alte reduceri să urmeze.
„Pe baza datelor actuale, o revenire la dobânzile negative până la sfârșitul anului pare din ce în ce mai probabilă”, afirmă aceasta.
Lily Fang, profesoară de finanțe la școala de afaceri INSEAD, a declarat la rândul ei pentru CNBC că actualele condiții ar putea împinge Elveția înapoi într-un mediu al dobânzilor negative – o măsură despre care președintele BNS, Martin Schlegel, a declarat că este luată în calcul
„Autoritățile elvețiene sunt clar îngrijorate, pentru că… este o economie mică, deschisă, care se bazează pe comerțul internațional, iar SUA, în special, este cel mai important partener comercial al său din afara blocului UE”, a spus Fang într-un apel telefonic.
„Elveția a redus deja dobânzile înaintea UE. Cred că este foarte probabil să ajungă la zero și chiar în teritoriu negativ”, a subliniat aceasta.
Articol preluat de pe: Hotnews Economie
