Raportul anual recent publicat de Banca Națională a României (BNR) arată o schimbare notabilă în strategia de gestionare a rezervelor valutare, marcând o reorientare către o expunere semnificativ sporită pe dolarul american, în detrimentul euro și al altor valute.
Această decizie strategică, alături de o diminuare a deținerilor de numerar, a contribuit la un profit remarcabil de aproape 4 miliarde de lei în 2024, depășind cu 1,4 miliarde de lei performanța anului precedent.
Deși obiectivul principal al BNR rămâne este asigurarea și menținerea stabilității prețurilor, nu maximizarea profitului, 80% din câștigurile obținute sunt virate la bugetul de stat (în acest caz circa 3 mld lei) consolidând astfel contribuția băncii la finanțele publice.
Rezervele valutare ale României sunt administrate de un comitet foarte discret format din 11 oameni în frunte cu Guvernatorul BNR. Ședințele Comitetului de Administrare a Rezervelor Internaționale- CARI, după cum este denumit în interiorul Băncii Centrale, nu durează mai mult de o oră. În Bancă, celor 11 li se spune ”brilianții”, termen utilizat și de Guvernatorul Isărescu.
Redefinirea portofoliului: dolarul câștigă teren
Anul 2024 a fost martorul unei dublări a expunerii BNR pe dolarul american în cadrul rezervelor valutare. Această ajustare reflectă evaluarea atentă a condițiilor pieței internaționale și a randamentelor oferite de diverse monede.
Portofoliile de lichiditate denominate în dolari SUA au generat un randament anual de 4,89%, depășind cele 3,58% obținute din portofoliile în euro.
Deși euro își menține ponderea dominantă în totalul rezervelor valutare (50,8% la sfârșitul anului 2024), ponderea dolarului american a atins 26,3%, conform noilor parametri strategici ai BNR, care permit o expunere pe USD între 10% și 35%.
Diversificarea a fost, de asemenea, vizibilă în portofoliile de investiții, cu randamente anuale solide înregistrate pentru lire sterline (4,68%), coroane norvegiene (3,59%), dolari canadieni (5,11%) și dolari australieni (4,24%). În contrast, deținerile în yeni japonezi, yuani chinezești și dolari neozeelandezi au generat randamente mai modeste, respectiv 0,03%, 1,46% și 4,82%.
Aurul, un refugiu în timpuri incerte
De la începutul anului 2010, băncile centrale la nivel global au inversat tendința de vânzare a aurului, devenind cumpărători neți pentru al cincisprezecelea an consecutiv în 2024. Această tendință subliniază rolul aurului ca activ de refugiu și parte a unei strategii de diversificare a investitorilor suverani, departe de dependența excesivă de dolarul american.
Pe lângă ajustările valutare, raportul BNR subliniază și importanța crescândă a aurului în structura rezervelor. La 31 decembrie 2024, rezervele internaționale ale României totalizau 70.491 milioane euro, dintre care 11,9% era reprezentat de aur monetar. Valoarea rezervei de aur a crescut semnificativ cu 2.142,2 milioane euro față de sfârșitul anului 2023, atingând 8.356 milioane euro, un rezultat direct al aprecierii prețului aurului pe piețele internaționale.
Anul 2024 a fost unul excepțional pentru aur, prețul său atingând un maxim istoric de 2.787 USD/uncie, depășind cu mult estimările inițiale ale analiștilor. Această creștere de peste 35% a fost alimentată de o serie de factori de risc globali, incluzând tensiunile geopolitice, politicile monetare ale băncilor centrale și incertitudinile legate de alegerile prezidențiale din SUA.
Peisajul monetar global și impactul asupra rezervelor
Anul 2024 a adus o schimbare fundamentală în politica monetară a băncilor centrale din economiile dezvoltate. Cu excepția Băncii Japoniei, majoritatea acestora au inițiat cicluri de relaxare monetară. Banca Centrală Europeană (BCE) a redus rata dobânzii de referință cu 75 de puncte de bază cumulat, ajungând la 3,25% la sfârșitul anului. Simultan, Banca Canadei a operat cinci scăderi, iar Banca Angliei două, ajungând la 3,25% și, respectiv, 4,75%.
Cea mai mare atenție a fost însă concentrată pe Sistemul Federal de Rezerve (FED) al SUA, care în septembrie 2024 a surprins piețele cu o reducere de 50 de puncte de bază a ratei dobânzii de referință, până la 5%, urmată de alte două reduceri de câte 25 de puncte de bază în noiembrie și decembrie, stabilind rata la 4,50%.
Aceste decizii au avut un impact semnificativ asupra randamentelor titlurilor de trezorerie, în special cele pe termen scurt, iar perspectivele unor noi reduceri de taxe și restricții comerciale în SUA au influențat randamentele pe termen lung.
Principalii parametri strategici urmăriți de BNR în administrarea rezervelor internaționale,
▪ compoziția rezervei valutare: euro – între 40 la sută și 75 la sută din total; dolarul SUA – între 10 la sută și 35 la sută din total; alte valute – maximum 35 la sută din total;
▪ o durată medie de până la 1 an și 7 luni pentru întreaga rezervă valutară;
▪ o tranșă de investiții care vizează îmbunătățirea rezultatelor din activitatea de administrare a rezervelor internaționale;
▪ categorii de emitenți eligibili: (i) Guvernul SUA; (ii) agenții guvernamentale sau sponsorizate de Guvernul SUA; (iii) guvernele țărilor membre ale Uniunii Europene; (iv) agenții guvernamentale sau sponsorizate de guvernele țărilor membre ale UE; (v) Guvernul Japoniei; (vi) Guvernul Chinei; (vii) alte guverne care beneficiază de rating minim A-; (viii) instituții supranaționale; (ix) entități private emitente de obligațiuni garantate cu active;
▪ limita de expunere față de entități private emitente de obligațiuni garantate cu active: 10 la sută din totalul rezervelor internaționale;
▪ limita de expunere față de entități private, altele decât cele emitente de obligațiuni garantate cu active: 10 la sută din totalul rezervelor internaționale.
Articol preluat de pe: Hotnews Economie
