Proiectul privind măsurile fiscale, pus în transparență decizională de Ministerul Finanțelor, crește impozitul suplimentar aplicabil instituțiilor de credit de la 2%, la 4% pe cifra de afaceri începând cu 1 iulie 2025, scrie într-o opinie transmisă HotNews.ro Anamaria Chiru, Tax Partner în cadrul Dobrinescu Dobrev SCA.
„Băncile știau că au 2% pentru următoarele 6 luni, iar de anul viitor 1%. Acum s-au trezit cu 4%. Deși impozitul suplimentar se determină cumulat de la începutul anului fiscal și se plătește trimestrial, formularea proiectului de lege indică faptul că noua cotă de 4% se va aplica exclusiv cifrei de afaceri aferente perioadei 1 iulie 2025 – 31 decembrie 2025, fără efect retroactiv asupra primelor două trimestre”, explică Anamaria Chiru
Ce înseamnă asta?
Reprezintă o sarcină fiscală dublată pentru trimestrele III și IV ale anului 2025 și o renunțare la calendarul de relaxare fiscală deja legiferat pentru 2026, spune consultantul fiscal.
„Pentru bănci, 2025 va fi un an cu două viteze. Iar 2026 va fi cu o povară fiscală de patru ori mai mare decât anticipaseră“.”, adaugă Chiru.
Reamintim că, în prezent, instituţiile de credit – persoane juridice române, precum şi sucursalele din România ale instituţiilor de credit – persoane juridice străine, datorează suplimentar impozitului pe profit de 16%, un impozit specific de 2% aplicat la cifra de afaceri. Codul fiscal, în forma sa actuală, prevede reducerea acestei cote de la 2% la 1%, începând cu 1 ianuarie 2026. Acest impozit suplimentar a fost introdus prin Legea 296/2023.
Supra-taxarea băncilor a făcut și obiectul unor rapoarte transmise investitorilor, rapoarte pe care HotNews le-a consultat și în care bancherii avertizau că decizia taxării s-ar putea întoarce împotriva guvernanților.
Mecanismul prin care supra- taxarea s-ar putea întoarce împotriva Guvernului
Mai exact, spun aceștia, trebuia evaluat impactul acesteia asupra profitabilității instituțiilor financiare afectate, a rezistenței la șocuri adverse dar și asupra stabilității financiare, a creșterii creditului și a economiei.
Această condiție prealabilă este deosebit de relevantă în mediul economic și financiar actual, caracterizat de un grad ridicat de incertitudine, iar câștigurile peste normal ale instituțiilor de credit vor scădea ca urmare a încetinirii semnificative a activității economice, mai spun bancherii.
Utilizarea taxelor colectate în scopuri care nu au legătură cu stabilitatea financiară ar slăbi robustețea generală a sectorului financiar dacă nu sunt implementate garanții concomitente, se mai spune în raport. Mai exact, ar reduce oferta de credite (în special în segmentele de piață cu marjă redusă sau mai riscante) și rezistența băncilor în caz de recesiune economică.
În plus, având în vedere rolul esențial pe care îl joacă băncile în finanțarea datoriei suverane, impozitarea excesivă a profiturilor acestora poate duce la o spirală a legăturii dintre bănci și obligațiunile suverane, care se auto-întreține:
1) guvernul impozitează profiturile băncilor pentru a genera venituri, 2) băncile, confruntându-se cu marje mai mici și eroziune a capitalului, reduc cererea de obligațiuni guvernamentale,
3) randamentele obligațiunilor suverane cresc → costurile de servire a datoriei publice cresc,
4) guvernul se confruntă cu noi presiuni fiscale → poate impozita în continuare băncile sau poate elimina creditul privat,
5) bilanțurile băncilor slăbesc și mai mult din cauza pierderilor din evaluarea la piață a deținerilor de obligațiuni guvernamentale. Această dinamică, adesea denumită „bucla amenințării”, amenință atât sustenabilitatea fiscală, cât și stabilitatea financiară.
Taxa ar putea declanșa potențiale distorsiuni nedorite în ceea ce privește modelele de afaceri bancare și ar putea pune în pericol o transmitere lină a măsurilor de politică monetară luate de BNR .
Articol preluat de pe: Hotnews Economie
