În așteptarea majorării taxării și/sau reducerii ratingului României, indicatorul de încredere macroeconomică a scăzut puternic în luna iunie din acest an, la un nivel care indică un risc crescut de recesiune, a declarat joi Adrian Codîrlașu, președintele asociației care reunește analiști financiar-bancari. Sondajul CFA a fost realizat în ultima săptămână a lunii iunie, înainte de finalizarea pachetului fiscal, în condițiile în care mesajele autorităților publice sugerau menținerea cotei standard de TVA la nivelul de 19%.
„Posibila recesiune se suprapune cu o majorare a ratei inflației cauzate de majorarea taxelor indirecte. O combinație extrem de nefericită datorată politicii fiscale puternic pro-ciclice din ultimii ani.”, susține Adrian Codîrlașu, președintele CFA.
Recesiunea este definită ca o scădere a Produsului Intern Brut (PIB) pentru cel puțin două trimestre consecutive. PIB-ul măsoară valoarea totală a bunurilor și serviciilor produse într-o țară, iar o scădere indică o contracție economică.
Indicatorul de Încredere Macroeconomică al Asociației CFA România a scăzut puternic în luna iunie, cu 14,9 puncte până la valoarea de 29,9 puncte. Această situație s-a datorat scăderii puternice a ambelor componente ale indicatorului. Astfel, componenta de anticipații s-a redus cu 16 puncte, până la valoarea de 25, în timp ce componenta de condiții curente a scăzut cu 12,8 puncte, până la valoarea de 39,7 – nivel compatibil cu o situație de recesiune.
Rata anticipată a inflației pentru orizontul de 12 luni (iulie 2026) a crescut comparativ cu valoarea înregistrată în luna precedenta și a atins nivelul de 5,35%.
În ceea ce privește cursul de schimb EUR/RON, aproximativ 82% dintre participanți anticipează o depreciere a leului în următoarele 12 luni, nefiind inregistrata nicio opinie de apreciere.
Astfel valoarea medie a anticipațiilor pentru orizontul de 6 luni este de 5,0961 lei pentru un euro, în timp ce pentru orizontul de 12 luni, valoarea medie a cursului EUR/RON anticipat este 5,1453 lei pentru un euro.
Referitor la evoluția prețurilor proprietăților rezidențiale în orașe, 52% dintre participanți, anticipează o stagnare în următoarele 12 luni, în timp ce 35% anticipează o scădere.
De asemenea 65% dintre participanți consideră că prețurile actuale sunt supra-evaluate, iar 35% că sunt corect evaluate.
Deficitul bugetului de stat prognozat pentru anul 2025 a scăzut ușor comparativ cu exercițiul anterior, la valoarea medie a anticipațiilor de 7,5% din PIB.
Anticipațiile de creștere economică pentru anul 2025 se situează, într-o ușoară scădere față de exercițiul anterior, la valoarea medie de 0,9%, existând și opinii în rândul participanților privind o posibilă intrare în recesiune a economiei românești.
Datoria publică calculată ca procent în PIB este anticipată să se majoreze la 60% în următoarele 12 luni.
O întrebare suplimentară introdusă în sondaj se referă la anticipațiile privind retrogradarea României în categoria de rating nerecomandată investițiilor („junk”).
Astfel, conform rezultatelor, 88% dintre participanți anticipează menținerea, în următoarele 12 luni, a României în categoria de rating recomandată investițiilor (în creștere față de exercițiul anterior), în timp ce 11% anticipează o retrogradare în categoria nerecomandată investițiilor („junk”), în scădere semnificativă față de exercițiul anterior.
Spre comparație, din punct de vedere statistic, atunci când perspectiva unui emitent este revizuită de la „neutru” la „negativ”, în unul din trei cazuri acesta este retrogradat în următoarele 12 luni. De asemenea, cu cât ratingul este mai slab (ex: BBB-, BB+), cu atât riscul de retrogradare după o perspectivă negativă este mai ridicat.
Articol preluat de pe: Hotnews Economie
