La scurtă vreme după ce Banca Națională a publicat decizia de politică monetară, economiștii au transmis primele lor rapoarte, care nu sunt deloc optimiste.
BRD, ale cărei estimări au avut de-a lungul timpului un grad ridicat de acuratețe, spune că recesiunea este scenariul de bază pentru 2025, scăderea economică estimată fiind între 0,6 și 1,4% din PIB.
Tot BRD avertizează asupra creșterii datoriei externe pe termen scurt la un nivel apropiat de rezervele valutare internaționale.
„Estimăm că inflația va intra în intervalul 7%, 8% în trimestrul 3 din 2025, cu o probabilitate crescută să ajungă spre limita superioară a intervalului la finalul trimestrului. Ulterior, în trimestrul 4, într-un scenariu optimist, inflația se va stabiliza în intervalul menționat. Totuși, dacă riscurile ascendente se materializează, inflația ar putea urca spre 9%-10% până la finalul anului”, arată raportul BRD.
Alte bănci sunt și mai pesimiste și văd rate ale inflației de 9 sau chiar 10%.
Chiar și Banca Centrală vorbește despre o creștere a inflației cu un „amplu salt în trimestrul III 2025, sub impactul tranzitoriu al expirării schemei de plafonare a prețului la energia electrică și al majorării începând cu 1 august a cotelor de TVA și a accizelor”.
Înaintea deciziei de vineri a BNR, ING le-a transmis investitorilor: „Întâlnirea (boardului BNR de vineri- n.a.) este semnificativă deoarece precede publicarea Raportului privind inflația, care va reflecta impactul măsurilor fiscale recente. Raportul (care urmează să fie publicat luni – n.r.) va arăta probabil un vârf al inflației considerabil mai mare decât prognoza anterioară, urmat de o scădere accentuată în 2026. De asemenea, va oferi informații despre opiniile Băncii cu privire la creșterea economică și efectele politicii fiscale”.
Prețurile liberalizate ale energiei electrice de la 1 iulie, plus creșterea TVA-ului și a accizelor în august, vor împinge inflația în zona cu o singură cifră în lunile următoare. Inflația din iunie a surprins deja în sens ascendent, iar inflația de la sfârșitul anului este de 7,9%, cu un vârf de peste 8,0% în septembrie-octombrie, spune ING.
Alte bănci sunt și mai pesimiste și văd rate ale inflației de 9 sau chiar 10%.
„Leul rămâne semnificativ supraevaluat, iar în ultimele săptămâni piața a observat că presiunea ascendentă asupra perechii EUR/RON este încă prezentă. În mod firesc, deficitul masiv de cont curent va continua să apese asupra monedei, în timp ce piețele continuă să urmărească îndeaproape executarea consolidării fiscale. Prin urmare, păstrăm 5,100 EUR/RON în prognoza noastră pentru sfârșitul anului, ca loc de creștere după vârful inflației, dacă situația rămâne stabilă”, arată raportul ING.
Leul românesc s-a stabilizat în intervalul 5,060-080 de la începutul lunii iulie.
Ce a decis astăzi Banca Centrală
BNR a păstrat la 6,5%, conform așteptărilor, nivelul principalului său instrument de politică monetară – dobânda cheie.
Rata inflației va crește considerabil în următoarele luni, urcând mult deasupra valorilor indicate de prognoza din mai 2025 pe orizontul scurt de timp, a avertizat Banca Centrală, într-o primă ieșire publică după asumarea legii austerității fiscale.
Articol preluat de pe: Hotnews Economie
