Doi economiști au explicat pentru HotNews datele anunțate ieri de Statistică. „Situația este extrem de nefericită, pentru că avem în același timp o inflație (care probabil în august va ajunge exprimată în două cifre) combinată cu o recesiune (în cel mai bun caz cu o stagnare)”, spune unul dintre ei.

„Cred că probabilitatea de a avea o recesiune în acest an este extrem de ridicată. Am fi foarte norocoși dacă am reuși să o evităm”, spune într-o discuție cu HotNews.ro președintele Chartered Financial Analyst (CFA) România, Adrian Codirlașu. El se teme de stagflație (o combinație între o inflație ridicată și o creștere economică scăzută sau chiar în contracție).

Ceea ce a ajutat să nu înregistrăm o scădere a PIB în trimestrul al doilea comparativ cu aceeași perioadă a anului anterior, adaugă Adrian Codirlașu, a fost revizuirea în jos, cu 0,5 puncte procentuale.

„Dacă 0,5 puncte procentuale reprezintă marja de eroare a PIB, practic, cu o creștere de 0,3%, noi deja suntem în marja de eroare (vs. 0). Deci, este posibil ca deja să fim în recesiune”, spune economistul.

„Fără revizuirea PIB, am fi avut probabil o contracție a economiei în trimestrul al 2-lea. Mai importantă este însă perspectiva pe acest an”, spune în dialogul cu HotNews.ro și Laurian Lungu, cofondator al Consilium Policy Advisors Group.

Cât despre partea a doua a anului, Codirlașu nu vede cum ar putea economia evolua mai bine. „Pe lângă efectul de bază, majorarea fiscalității va conduce la o reducere a cererii de consum, care e componenta principală a PIB. Situația este extrem de nefericită, pentru că avem în același timp o inflație (care probabil în august va ajunge exprimată în două cifre) combinată cu o recesiune (în cel mai bun caz cu o stagnare). Cred că deja suntem în stagflație”, explică el.

Ce a condus la această situație: politica fiscală prociclică și, pe alocuri, iresponsabilă din anii anteriori, spune economistul.

„Deficitul bugetar, care va fi nesustenabil cel puțin 2-3 ani, va genera inflație (emiterea de datorie este practic tipărire de bani), iar impulsul fiscal va fi negativ din cauza nevoii de ajustare fiscală. Cum ajustează guvernele deficitele bugetare? Prin inflație, iar cele de cont curent (în cazul României acesta fiind generat tot de către deficitul bugetar) prin depreciere. Deci, să ne așteptăm pentru viitor la o inflație mai ridicată și, de asemenea, la continuarea majorărilor de taxe”, conchide Adrian Codirlașu

Laurian Lungu: „Atât consumul, cât și investițiile, mă aștept să decelereze”

Contracția economică este aproape o certitudine, adaugă și analistul Laurian Lungu. El spune că este necunoscută doar magnitudinea acesteia.

„Al treilea trimestru va mai arăta probabil încă puțină reziliență, însă mă aștept ca performanța economiei în ultimul trimestru să înregistreze o scădere mai proeminentă relativ cu aceeași perioadă a anului trecut. Atât consumul, cât și investițiile, mă aștept să decelereze”, mai spune Lungu, pentru HotNews.

Ce este stagflația și de ce e periculoasă

Stagflația este una dintre cele mai complicate și periculoase situații economice, deoarece combină inflația (creșterea prețurilor) cu stagnarea sau scăderea economică (PIB scăzut, șomaj ridicat).

Dificultate în combaterea prin politici economice: În mod normal, pentru a reduce inflația, guvernele sau băncile centrale cresc dobânzile sau reduc cheltuielile publice. Dar aceste măsuri scad și mai mult activitatea economică, tocmai când economia este deja în recul. Dacă, din contră, încearcă să stimuleze economia (prin creșteri de salarii, scădere de taxe sau scăderea dobânzilor), inflația va deveni și mai mare.

Efectul asupra veniturilor reale: Creșterea prețurilor diminuează valoarea reală a salariilor și economiilor oamenilor. Dacă salariile nu cresc măcar în același ritm cu prețurile, puterea de cumpărare scade.

Risc de șomaj în creștere: În stagnare sau recesiune, firmele nu mai angajează sau chiar concediază oameni, deci șomajul crește exact când costurile vieții sunt și ele în creștere.

Erodarea economiilor: Banii puși deoparte de oameni (în conturi sau depozite bancare) își pierd valoarea din cauza inflației. Dobânzile bancare rar țin pasul cu creșterea prețurilor.

Instabilitate și incertitudine: Investitorii devin temători, nu mai investesc sau consumă, ceea ce prelungește și adâncește problemele economice.

Exemple din viața de zi cu zi

• Cazul unei gospodărie cu rate bancare și venit fix

Are un credit ipotecar la bancă.

Prețurile la alimente, utilități și combustibili cresc cu 10% într-un an.

Salariul nu crește sau poate chiar scade; poate chiar unul dintre membri rămâne fără serviciu.

Dobânda la credit crește și ea, deci și rata lunară.

Familia nu mai poate să acopere toate cheltuielile, începe să facă datorii sau trebuie să renunțe la unele lucruri esențiale (medicamente, ore suplimentare la școală pentru copii etc).

• Cazul unui mic antreprenor

Are o mică afacere (de ex., magazin, service auto).

Achiziția de marfă sau materiale devine mult mai scumpă.

Clienții cumpără mai puțin din cauza scăderii veniturilor.

Profitul scade sau firma intră pe pierdere, poate chiar trebuie să concedieze din angajați sau să închidă afacerea.

• Cazul unui pensionar sau persoană cu venit fix

Primește pensie sau alt tip de venit care nu se ajustează (suficient!) cu rata inflației.

Prețurile cresc semnificativ (mâncare, medicamente, facturi).

Puterea de cumpărare scade de la o lună la alta, poate ajunge să nu-și mai poată permite tratamente sau să se bazeze pe ajutor din partea familiei.

• Tânăr care vrea să cumpere o locuință

Prețurile imobiliare nu scad sau chiar cresc ușor, în ciuda recesiunii.

Dobânzile la credite sunt ridicate (pentru a combate inflația).

E greu să fie acceptat pentru un credit dacă lucrează într-un sector cu risc de șomaj mare.

Chiar dacă obține credit, ratele vor fi dificil de dus, iar valoarea reală a salariului scade.

Articol preluat de pe: Hotnews Economie