În 2024, România a înregistrat sub 150.000 de nașteri – cel mai mic număr de la 1930 încoace.

În România există comune întregi unde nașterile se numără pe degete. La Ceru-Băcăinți (Alba), Brebu Nou (Caraș-Severin) sau Bătrâna (Hunedoara), în ultimii cinci ani au venit pe lume doar trei copii. În Bătrâna, anul de vârf al natalității a fost 1991, cu patru nașteri. De atunci, liniștea a înlocuit strigătul de copil.

Fenomenul nu e izolat. Zeci de localități din țară au înregistrat, între 2020 și 2024, cel mult 20 de copii. La nivel urban, municipii precum Orșova, Beiuș și Motru se numără printre cele mai „bătrâne” din țară, iar dintre orașe, Urlați, Lipova și Videle conduc clasamentul natalității scăzute.

Recorduri negative

Datele Institutului Național de Statistică confirmă declinul. În 2024, România a înregistrat sub 150.000 de nașteri – cel mai mic număr de la 1930 încoace. Pentru comparație, în 1967 veneau pe lume 330.000 de copii.

„Generația din 1961 a fost ultima care a asigurat nivelul de înlocuire. Toate celelalte generații au descendența finală sub acest nivel”, avertizează demograful Vasile Ghețău.

Ocoliș, un colț de rai din Apuseni: în 10 ani a pierdut 20% din populație

Ocoliș este o comună din județul Alba, formată din satele Lunca Largă, Ocoliș (reședința), Runc și Vidolm.

Conform recensământului făcut în 2021, populația comunei Ocoliș se ridică la 479 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 616 locuitori.

Aici, un film de prezentare a comunei.

Ceru – Băcăinți (Alba) : 10 sate în componență, trei nașteri în 5 ani

Localitatea e formată din satele Bolovănești, Bulbuc, Ceru-Băcăinți, Cucuta, Curpeni, Dumbrăvița, Fântânele, Groși, Valea Mare și Viezuri. Are, potrivit Recensământului recent încheiat, 227 locuitori. Înainte vreme avea de două ori mai mulți, iar acum 10 ani tot mai veneau pe lume câțiva copii.

Pe OLX găsiți la vânzare piatră de Ceru-Băcăinți, piatra care provine cel mai probabil din casele (toate construite din piatră- loc unic din acest punct de vedere în România) abandonate.

Istoricul localității este de asemenea fabulos. Dar trecutu-i mare nu validează tristu-i viitor.

Râmeț, Alba. 14 sate componente, 7 nașteri în 5 ani

Râmeț (în maghiară Remete, în germană Einsiedl) este o comună din județul Alba, formată din satele Boțani, Brădești, Cheia, Cotorăști, Florești, Olteni, Râmeț (reședința), Valea Făgetului, Valea Inzelului, Valea Mănăstirii, Valea Poienii, Valea Uzei și Vlădești.

Conform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Râmeț se ridică la 426 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 574 de locuitori.

Bunila, Hunedoara. Cinci sate, 5 nașteri în 5 ani

Comuna are circa 500 de oameni. Consiliul local e dominat de PNL. Din raportul pe 2023 al primarului am reținut zero căsătorii, patru decese, grad de încasare la buget a taxelor și impozitelor locale de 80%.

În 2023, s-au născut puțin peste 150.000 de copii în România, un record negativ din 1930 încoace, arată datele transmise vineri de Institutul Național de Statistică.

În 2022, au venit pe lume puțin peste 170.000 de copii, față de cei aproape 200.000 născuți în 2021.

”Generația din 1961 a fost ultima care a asigurat nivelul de înlocuire. Toate celelalte generații au descendența finală sub nivelul de înlocuire”, explica nu demult profesorul Vasile Ghețău.

Societatea se schimbă din punct de vedere demografic și nu doar în România. Conform datelor Eurostat, în ultimii 60 de ani schimbările sunt dramatice din acest punct de vedere.

Aceste schimbări vin pe fondul unui declin demografic fără precedent.

În asemenea condiții, numărul profesorilor va trebui redus consistent (nu vor mai avea cui să predea), producătorii de materiale-suport pentru școli sau cei de jucării își vor vedea afacerile în contracție, apărând și alte efecte economice indirecte.

Peste 70% dintre cupluri spun că momentan nu își doresc copii. Aspectele financiare – situația financiară și incertitudinea cu privire la siguranța locului de muncă sunt determinante în decizia de a (mai) avea un copil.

Rata natalității a scăzut în multe țări dezvoltate din mai multe motive

• Factori de stil de viață: Femeile întârzie să aibă copii pentru a urma studii superioare și a se dedica apoi carierei.
• Lipsa locuințelor la prețuri accesibile, aranjamentele flexibile de muncă și îngrijirea copiilor au contribuit la amânarea cuplurilor de a fi părinte.
• Instabilitate economică: adulții tineri iau decizia de a aștepta până când sunt stabili financiar înainte de a avea copii.
• Presiunile economice și nesiguranța locului de muncă îi fac pe oameni să întârzie să devină părinți.
• Îmbunătățirea mijloacelor de contracepție: un acces mai bun la contracepție a permis femeilor să aibă mai mult control asupra fertilității lor și să întârzie nașterea.
• Îmbătrânirea populației: ratele natalității au scăzut sub nivelul de înlocuire de 2,1 copii per femeie în multe țări.

Decretul nr. 770

Experiența istorică influențează, de asemenea, situația demografică din România într-o măsură similară. La 1 octombrie 1966, Nicolae Ceaușescu, prin Decretul nr. 770, a introdus o nouă lege privind accesul la avort și contracepție. Scopul declarat al acesteia era „combaterea imperialismului occidental” – de fapt, era vorba mai degrabă despre „reproducerea forței de muncă”.

O sarcină putea fi întreruptă legal doar în câteva cazuri, inclusiv, de exemplu, atunci când o femeie însărcinată năștea patru copii (o modificare a decretului a fost introdusă în 1984 – de atunci, avortul era disponibil pentru o mamă cu cinci copii). Avortul ilegal era pedepsit cu închisoarea, arată un studiu despre natalitatea din România.

Asistența medicală acordată femeilor care aveau complicații după o operație nereușită era acordată doar atunci când era dezvăluit numele persoanei care efectua avortul. În 1989, mortalitatea feminină din România era cea mai mare din Europa. Interzicerea avortului și lipsa accesului la contraceptive au dus, de asemenea, la abandonul masiv al copiilor, în special al celor bolnavi. După răsturnarea lui Ceaușescu, legea avortului a fost imediat modificată, iar consecințele Decretului nr. 770 în România reprezintă în prezent o traumă colectivă pentru poporul român și influențează în continuare decizia de a avea copii, spun autorii studiului

Paradoxul demografic

Alocația de stat pentru copii, veniturile nete, stimulentele și rata șomajului nu influențează semnificativ rata natalității în România, la nivel de județ. Doar beneficiul pentru creșterea copilului contribuie semnificativ la variațiile ratei natalității, arată un alt studiu.

Pe de o parte, în toate modelele estimate, coeficientul PIB per capita a fost negativ, sugerând existența unei relații inverse între PIB-ul regional și rata natalității, la nivel de județ.

Deși acest rezultat poate părea să contrazică așteptările teoretice, el este în concordanță cu modelul de tranziție demografică și cu paradoxul demografic-economic.

Creșterea PIB-ului a fost corelată cu amânarea vârstei la care apare primul copil și, implicit, cu scăderea ratei natalității și fertilității.

Urbanizarea rapidă și îmbunătățirea nivelului de trai se asociază adesea cu creșterea PIB-ului și îi determină pe indivizi să amâne sau să restricționeze conceperea copiilor în mediul urban, prioritizând cariera, educația și alte aspecte ale vieții. Mai mult, cheltuielile substanțiale asociate creșterii copiilor, inclusiv costurile educației și sănătății, pot reprezenta provocări financiare care duc anumite familii să amâne sau să renunțe la planurile de a avea copii .

Nota autorului: Acest articol a fost publicat initial în iulie 2024, textul de față fiind o actualizare cu cele mai recente date primite de la Institutul Național de Statistică

Articol preluat de pe: Hotnews Economie