Gelu Panțoc din zona Buzăului are o mică fermă agricolă. Avea nevoie de circa 20 de oameni care să-l ajute la strânsul recoltei. Sau, cum spun statisticienii, avea locuri de muncă vacante. Gelu oferea 150 de lei net/6 ore de muncă. Din cei 10 oameni care au acceptat oferta, 5 au plecat de tot după prima zi.
În prezent, România se confruntă cu o situație cel puțin paradoxală pe piața muncii: peste 31.000 de posturi rămân neocupate, potrivit datelor transmise miercuri de INS, în timp ce rata șomajului a urcat la 5,8%. Aceste cifre ascund o realitate mult mai complexă, marcată de un deficit cronic de forță de muncă, de lipsa candidaților potriviți și de provocări care merg de la sistemul educațional până la fenomenul migrației.
Sectorul bugetar a însumat 21,5% din numărul total al locurilor de muncă vacante. Astfel, 3.200 de locuri vacante s-au regăsit în administrația publică, 2.600 în sănătate și asistență socială, iar circa 1000 de joburi libere în învățământ.
Creşteri mai mari ale joburilor vacante s-au evidenţiat în activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice (care necesită un grad înalt de pregătire și pun la dispoziție utilizatorilor abilități specializate), respectiv în construcţii și activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport.
Jobul neocupat nu se află neapărat în zona în care locuiesc șomerii
Pentru circa două milioane de români distanța nu reprezintă un obstacol, așa că acceptă să facă naveta.
Circa o treime dintre ei lucrează în alt județ decât cel în care locuiesc, iar două treimi în altă localitate din județul în care stau.
În Ilfov, navetiștii reprezintă aproape 50% din totalul lucrătorilor, cel mai probabil aceștia venind la muncă în Capitală. Urmează județul Dâmbovița, unde navetiștii reprezintă peste 44% din populația ocupată, potrivit Statisticii. Giurgiu și Ialomița sunt următoarele „bazine” de navetiști.
Deficitul de forță de muncă nu mai poate fi explicat doar prin lipsa oamenilor dispuși să lucreze – firmele raportează dificultăți reale în a găsi personal calificat pentru posturile disponibile. Asta pentru că oferta nu doar că este sub nivelul cerut, dar adesea nu corespunde nici cerințelor tot mai sofisticate ale angajatorilor.
Sondaje succesive, precum cel derulat de BNR printre firmele românești, confirmă apetitul scăzut pentru forță de muncă pregătită: în perioada septembrie 2024 – februarie 2025, aprox. 40% dintre respondenți identifică lipsa personalului potrivit ca fiind o problemă presantă. La companiile mari, procentul sare la 54%.
La nivel european companiile din România resimt mult mai acut această lipsă de personal
La nivel european companiile din România resimt mult mai acut această lipsă, arată o analiză a BNR: pe o scară de la 1 la 10, percepția medie locală era de 8,1 puncte, cu peste un punct și jumătate peste media UE27. Nu-i de mirare, deci, că România ajunge în topul statelor europene unde deficitul de personal este resimțit în aproape toate grupele ocupaționale, mai ales pe segmentele de jos și de vârf ale calificărilor.
Care sunt cauzele? Pe de o parte, structura demografică: participarea forței de muncă rămâne sub media europeană și ratele sunt dramatice în rândul tinerilor, al femeilor sau al minorităților. Rata NEET – tineri care nu lucrează, nu studiază, nici nu participă la alte forme de pregătire profesională – figurează, de asemenea, printre cele mai mari din UE. Rata de ocupare? Chiar dacă a crescut semnificativ din 2009, rămâne cu 10 puncte procentuale sub media UE.
Pe de altă parte, educația devine o sursă structurală a dezechilibrelor: mulți tineri aleg școli profesionale sau licee cu profil vocațional, dar abandonul școlar și promovabilitatea scăzută la bacalaureat lovește chiar în nucleul viitorului profesional calificat. Statisticile BNR arată că 27% dintre tinerii cu vârsta legală de liceu nu sunt înscriși la nicio formă de învățământ secundar superior – o anomalie gravă, semnalată și de rata ridicată a sărăciei în mediul rural și diferențele uriașe între urban și rural.
Nici la capitolul competențe funcționale, România nu stă mai bine: testele PISA din 2022 ne-au plasat pe penultimul loc în UE, cu aproape jumătate dintre elevi incapabili să înțeleagă texte simple sau să aplice elementar matematica în viața reală, arată o analiză a Băncii Naționale.
Starea pieței forței de muncă – între structură și ciclicitate: Analizând pe grupe ocupaționale, deficitul este maxim în zona locurilor care cer competențe elementare (muncitori necalificați, manipulare, curățenie, ajutoare), dar și pe domeniile de vârf: IT, inginerie, sănătate. Un paradox: la noi, segmentul tehnic cu o calificare medie pare ceva mai puțin deficitar, cu variații regionale importante.
Migrația – când pe plus când pe minus: România s-a obișnuit să exporte oameni, dar recent a inversat trendul: în 2022 și 2023, migrația netă a devenit pozitivă, pe fondul ridicării contingentului de lucrători străini admiși. Totuși, lipsa de corelare între pregătirea celor care pleacă și a celor care intră ține sub presiune sectoarele sofisticate. Majoritatea noilor veniți provin din țări non-UE și ocupă preponderent posturi necalificate; între timp, românii mai educați continuă să plece spre vest.
România rămâne, deci, prinsă într-o spirală a ne-corelării: prea mulți tineri deconectați de sistemul educațional și profesional, prea puțini specialiști pregătiți, prea mulți oameni fără calificare și prea puțin sprijin pentru cei vulnerabili. Deficitul de forță de muncă devine, din păcate, mai degrabă o trăsătură a prezentului decât o excepție ciclică.
Articol preluat de pe: Hotnews Economie
