Ministerul condus de Alexandru Rogobete a publicat în transparență decizională miercuri seară o propunere legislativă la care a renunțat joi dimineață. Ordonanța prevedea că pacienții cu boli grave care nu au acces la tratament decontat nu ar mai fi avut dreptul să se adreseze justiției, prin ordonanță președințială, pentru obținerea în scurt timp a tratamentului compensat.

Prevederea care a stârnit reacțiile imediate, miercuri seara, ale asociațiilor de pacienți din proiectul de Ordonanță publicat de Ministerul Sănătății susține că:

„Art. 7031 – (1) Pentru cererile care au ca obiect asigurarea gratuită sau compensată, decontarea medicamentelor sau, după caz, introducerea acestora în lista cuprinzând denumirile comune internaţionale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asiguraţii cu sau fără contribuţie personală pe bază de prescripţie medicală în sistemul de asigurări sociale de sănătate, precum şi denumirile comune internaţionale corespunzătoare medicamentelor care se acordă în cadrul programelor naţionale de sănătate, prevăzută la art. 242, nu este admisibilă procedura ordonanţei preşedinţiale, prevăzută în Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată, cu modificările și completările ulterioare.”

Ce înseamnă „ordonanța președințială”

Ordonanța președințială este o procedură legală de urgență prin care, dacă cel care o inițiază are succes, se intervine rapid în a repara un drept „care s-ar păgubi prin întîrziere” sau „se previn pagube iminente și care nu s-ar putea repara”. Ordonanța prezidențială nu înlocuiește procesul pe fond, care continuă să aibă loc.

Rozalina Lăpădatu: „Așa a fost salvată viața multor oameni care au avut acces imediat la un tratament absolut necesar”

„Aceaste ordonanțe președențiale sunt folosite de pacienți pentru obținerea tratamentelor gratuite atunci când statul român «uită» sa compenseze tratamente pentru boli grave”, spune Rozalina Lăpădatu, vicepreședintele Alianței Pacienților Cronici din România și președintele Asociației Pacienților cu Afecțiuni Autoimune.

Prin această procedură, „instanța obliga Casa Națională de Asigurări de Sănătate să deconteze tratamentul pacientului până se judecă procesul pe fond, care poate să dureze și câțiva ani”, a explicat miercuri seară Rozalina Lăpădatu într-o postare pe pagina sa de Facebook, la scurt timp după ce Ministerul Sănătății publicase proiectul în transparență.

„Așa a fost salvată viața multor oameni care au avut acces imediat la un tratament absolut necesar și nu după 3 ani de procese”, a mai scris Rozalina Lăpădatu.

Monica Althamer: „Nu economisiți omorând oameni!”

Monica Althamer, navigator de pacienți și directorul programului „Spitale publice din bani privați” al Fundației Metropolis, a spus, miercuri seară, că „Ministerul Sănătății nu doar că ne întârzie constant accesul la tratamente vitale. Acum vrea să ne taie și dreptul de a lupta pentru ele.”

„De ani de zile pacienții cu afecțiuni grave din România nu primesc unele tratamente vitale la timp. Nu pentru că nu există terapii noi, inovatoare, care să îi ajute în lupta pentru viață, ci pentru că în România, între aprobarea europeană a unui medicament și compensarea lui trec, în medie, 29 de luni. 887 de zile! Pentru comparație – în Germania pacienții au acces în aproximativ 37 zile, în Serbia – 270, Albania – 481, Bulgaria – 702 zile. În unele țări, accesul este garantat în chiar în momentul autorizării unui nou medicament”, scria miercuri seară Monica Althamer, pe pagina sa de Facebook.

„Nu e doar cinic și profund nedrept. E o călcare în picioare a Constituției, pe care nu și-a mai permis-o nimeni vreodată, până acum. Încălcarea dreptului la sănătate, a dreptului la viață și a dreptului la justiție”, a mai scris Monica Althamer.

„Așa economisește statul? Opriți furturile, zburați incompetenții și hoții din scaunele alea în care dorm! Nu mai permiteți să plătească manageri de spitale firme de PR cu 2 angajați să facă curățenie în cele mai mari spitale ale țării, pe sute de mii de euro anual! Nu economisiți omorând oameni!”, a mai scris ea.

Mihăiță Bariz: „Singura procedură rapidă prin care pacienții își pot apăra dreptul la tratament”

Mihăiță Bariz, pacient cu fibroză chistică și activist pentru drepturile pacienților, a anunțat miercuri seară, pe pagina sa de Facebook, că a transmis Ministerului Sănătății „un e-mail oficial prin care mi-am exprimat profunda îngrijorare față de această prevedere și am solicitat organizarea unei dezbateri publice pe această temă”.

„Având în vedere gravitatea situației, solicit respectuos Ministerul Sănătăţii organizarea unei dezbateri publice pe această temă, conform principiilor transparenței decizionale, pentru a permite pacienților, organizațiilor de pacienți, juriștilor și societății civile să își exprime punctul de vedere”, mai scria Mihăiță Bariz.

El a explicat că, practic, „pacienții sunt privați de singura procedură rapidă prin care își pot apăra dreptul la tratament atunci când viața le este pusă în pericol”.

În plus, susține Mihăiță Bariz, „această interdicție contravine și jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, care garantează dreptul la viață și la un proces echitabil”.

Ministrul Rogobete: „Pacienții nu trebuie să sufere din cauza imperfecțiunilor legislative”

Ministerul Sănătății a anunțat joi dimineață că a decis să retragă această prevedere din proiectul de Ordonanță „în urma consultărilor directe cu asociațiile de pacienți și cu reprezentanți responsabili din justiție”.

„Pacienții nu trebuie să sufere din cauza imperfecțiunilor legislative sau a unor soluții incomplete. Obligația noastră, ca stat și ca minister, este să găsim mecanisme corecte, rapide și etice prin care oamenii să aibă acces la tratamentele necesare, mai ales acolo unde nu există alternativă terapeutică”, arată instituția condusă de Alexandru Rogobete, într-un comunicat transmis joi dimineață.

Soluția, spune Ministerul Sănătății, „nu este să limităm drepturile pacienților, ci să venim cu reguli mai clare și sustenabile, care să asigure echilibru între responsabilitatea autorităților, obligațiile companiilor farmaceutice și, mai ales, dreptul fiecărui pacient”.

Totuși, instituția condusă de Alexandru Rogobete anunță un „mecanism mai strict de monitorizare” în acest domeniu: „medicul prescriptor va avea obligația de a urmări evoluția pacientului, de a evalua beneficiul terapeutic și de a raporta trimestrial rezultatele. În situația obținerii unui beneficiu terapeutic suplimentar, după prima evaluare anuală, va putea fi aplicat un acord de partajare a costurilor între CNAS și deținătorul autorizației de punere pe piață a medicamentului, astfel încât pacienții să fie sprijiniți iar sistemul să rămână sustenabil.”

Până când „experții din Ministerul Sănătății, Agenția Națională a Medicamentului și Dispozitivelor Medicale din România și Casa Națională de Asigurări de Sănătate vor identifica o formulă administrativă completă, prevederea respectivă este retrasă din actualul proiect de ordonanță”, precizează Ministerul Sănătății.

Reacție după retragere

După anunțul Ministerului Sănătății privind retragerea propunerii, activistul Mihăiță Bariz a scris că „această retragere reprezintă un pas important în direcția protejării drepturilor pacienților și un semnal pozitiv de deschidere la dialog din partea autorităților. Este însă esențial ca procesul legislativ să rămână transparent și să includă constant consultarea pacienților, astfel încât soluțiile adoptate să răspundă nevoilor reale ale celor afectați.”

Articol preluat de pe: Sanatate Hotnews