E normal să ne dorim claritate, transparența datelor și existența unor platforme neutre, cu comparatoare de planuri de pensii private, scrie într-o opinie în HotNews Calu Monica, expert specializat în Dreptul consumatorilor și președintele Asociației Consumers United/Consumatorii Uniți.
Ținând cont de situația demografică actuală și de previziunile privind îmbătrânirea populației, scăderea natalității, creșterea speranței de viață și implicit a numărului de pensionari, sistemul de pensii private și pensiile ocupaționale vor avea un rol social nodal în economia României, prin reducerea sarcinilor și a obligațiilor bugetului asigurărilor sociale de stat.
Cât vor încasa oamenii din pensiile de stat și ce taxe și impozite vor datora pentru ele?
Cu toate acestea, realitățile economice și sociale ale României – un stat în care veniturile populației sunt printre cele mai mici din Uniunea Europeană – îi determină pe cetățenii noștri ca, atunci când își configurează obiectivele financiare pe termen lung, să se bazeze, la pensie, în principal pe pensia de la stat.
Nenumăratele modificări ale legislației privind pensiile de stat, o succesiune de reforme ale pensiilor si introducerea treptată a diverselor piese legislative care reglementau pilonii de pensii (între 2004 și 2020) au făcut ca pentru o mare parte a persoanelor active să fie dificil de determinat cât vor încasa de la pensiile de stat, ce taxe și impozite vor datora pentru aceste pensii de stat, cum vor fi impozitate veniturile din pensiile private sau din alte tipuri de investiții.
Astfel, au trecut 17 ani de funcționare a pilonului II cu permisiunea de a încasa integral a sumei strânse în cont, astfel încât și actualii pensionabili au aceleași așteptări precum cohortele anterioare.
În absența unei bune comunicări cu privire la necesitatea reglementării plăților din pensiile private și fără o campanie susținută de conștientizare făcută din timp de către factorii competenți, este dificil de convins rapid contributorii că Pilonul II este conceput ca un supliment la pensia de stat, printre altele pentru că sistemul public de pensii este afectat de factori precum natalitatea scăzută, îmbătrânirea populației și migrația. Acest demers se produce în condițiile în care, într-un climat economic incert, cu inflație și cu creșterea costului vieții, finanțele personale și bugetele gospodăriilor sunt sub presiune, iar povara fiscală începe să apese asupra celor mai vârstnici membri ai societății.
Printre principalele provocări cu care s-au confruntat constant cetățenii noștri în ceea ce privește pensiile și veniturile la pensie sunt incluse: lipsa clarității și predictibilității cu privire la venitul pe care-l vor avea la pensie.
Costurile asistenței medicale și nevoile de îngrijire pe termen lung odată cu înaintarea în vârstă au fost și ele de multe ori trecute cu vederea în planificarea unui venit suplimentar la pensie, în lipsa unor indicii că se vor modifica regimul fiscal, iar pensionarii vor trebui să suporte impozite și anumite costuri din bugetul propriu.
Amânăm planificarea pensionării pentru că răspunem la obligațiile curente: taxe, cheltuieli, chirii
În România, gospodăriile au un venit de cele mai multe ori strict drămuit, iar salariații se confruntă adesea cu nevoia de a răspunde cu prioritate imperativelor financiare pe termen scurt, cum ar fi plata ratelor la creditele ipotecare, a alimentelor, cheltuielile copiilor, amânând planificarea pensionării. Conform unui sondaj recent, aproximativ o treime din români nu reușește să economisească.
Dar, chiar și atunci când consumatorii identifică un dezechilibru între venituri și cheltuieli pe care l-ar putea resimți la pensie, mulți sunt reticenți în a lua măsuri semnificative pentru a-l remedia, de multe ori datorită educației financiare precare.
Studiu din Irlanda: domeniul pensiilor private folosește concepte complicate
Un studiu recent al Central Bank of Ireland, arată că terminologia și conceptele specifice pensiilor private, cum ar fi lichidități, strategie de investiții, transferabilitate, proiecții sunt formulări care nu sunt în multe cazuri nici măcar la îndemâna consumatorilor dintr-o țară cu o piață financiară mult mai matură decât cea românească. Proiectul aflat acum în dezbatere în România este, cu adevărat, un labirint de termeni tehnici, iar percepția publicului, previzibil nu a fost pozitivă.
Dar, chiar și în cazul în care consumatorii de servicii financiare doresc să aleagă furnizori de planuri de pensii din Pilonul II sau III pe baza performanțelor, complexitatea produselor, opacitatea datelor privind rentabilitatea furnizorilor, modul de prezentare către publicul larg a datelor statistice (vezi aici un exemplu) dificilă evaluarea de către aceștia a celor mai bune opțiuni de investiții care să le pună în acord disponibilitățile financiare cu nevoile lor.
Existența unor platforme neutre, cu comparatoare de planuri de pensii private
Sperăm ca, în legislația subsecventă, în actele normative care vor reglementa arhitectura pilonilor de pensii private din România, în prevederile care vor privi consumatorii de astfel de produse de investiții să se afle și reguli stricte privind informarea clară, inteligibilă cu privire la randamente, la comparabilitatea produselor. În domeniul reglementat acum, dorim claritate, un tratament corect, transparența datelor și să fie garantată existența unor platforme neutre, cu comparatoare de planuri de pensii private care să nu distorsioneze alegerile participanților la fondurile de pensii.
În proiectul de Lege aflat acum în dezbatere, pentru un consumator mediu, neechipat cu suficiente cunoștințe de drept civil și financiar, există termeni care nasc confuzie și nelămuriri, fiind greu de înțeles diferențele între concepte precum „membru”, „participant”, „beneficiar”, „supraviețuitor”.
Unii consumatori care ne-au contactat erau convinși că proiectul de lege se referă la cei care „au dreptul la pensia de urmaș”, în calitate de „moștenitori ai membrului”, ca să dăm doar un exemplu. Este adevărat că obiectul și domeniul de aplicare sunt mult mai tehnice, iar proiectul nu se referă la consumatorii de servicii financiare în sine ci creează și normalizează ecosistemul necesar realizării plății pensiilor private (de altfel, termenul consumator nu se regăsește nici în proiectul de Lege și nici în Expunerea de motive). Efectele însă se răsfrâng asupra a milioane de persoane care au/vor avea, inerent, și calitatea de consumatori de servicii financiare.
Cu privire la proiectul în discuție, din Dispozițiile tranzitorii și finale, reiese că, pentru a se realiza reglementarea plătii pensiilor private, domeniul de acțiune vizează trei acte normative: Legea nr. 411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat; Legea nr. 204/2006 privind pensiile facultative; Legea nr. 1/2020 privind pensiile ocupaționale, adică acele legi care au stabilit în țara noastră sistemul Pilonilor de pensii. În caz de adoptare va intra în vigoare la 1 an de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.
De ce se alege ca referință indemnizația socială pentru pensionari stabilită pentru sistemul public de pensii?
Studiind textul în dezbatere, dorim să aducem în discuție câteva aspecte care evidențiază o anumită inconsistență privind adecvarea fondurilor pentru Pilonul II și modul în care poate fi utilizat activul acumulat în cont. Proiectul prevede, de exemplu, câteva tipuri de pensii. Astfel, vor exista pensii de tip retragere programată și pensiilor viagere.
La pensia tip retragere programată, când se vor primi de către pensionar plăți lunare pe o perioadă limitată de timp (maximum 10 ani), valoarea pensiei lunare va fi egală cu indemnizația socială pentru pensionari stabilită pentru sistemul public de pensii, iar în cazul decesului înainte de a primi toți banii, moștenitorii sau persoanele desemnate vor primi suma rămasă.
De ce se alege ca referință indemnizația socială pentru pensionari stabilită pentru sistemul public de pensii, nu se spune în vreun document care să fundamenteze și să însoțească propunerea, inclusiv Expunerea de motive cuprinde doar câteva rânduri care fac referire la niște valori mediane și atât.
”Propunerea referitoare la suma minimă necesară pentru dobândirea unei pensii private, a avut în vedere următoarele considerații: la data de 31.12.2024, valoarea indemnizației sociale stabilită pentru pensionarii din sistemul public de pensii era de 1.281 lei, valoarea medie a contului pentru Pilon II era de 18.381 lei, iar valoarea mediană a contului Pilon III era de 14.352 lei. Astfel, 12 indemnizații sociale = 12*1.281 lei = 15.372 lei”.
Noi știm că indemnizația socială pentru pensionari, în sistemul public, este o sumă suplimentară acordată pensionarilor ale căror venituri din pensii nu depășesc un anumit prag, pentru a le asigura un venit minim garantat. Adică, este vorba despre persoane care, atunci când îndeplinesc condițiile pentru pensionarea în sistemul public, au, datorită veniturilor reduse din perioada activă, o situație financiară precară.
Pilonul II va avea pronunțate caracteristici de solidaritate și redistribuire (specifice de fapt, Pilonului I, pensiile publice)
Deși nimic nu prefigura această formulă de calcul, chiar și pentru „o suplimentare” a pensiei de stat, rezultă că, Pilonul II va avea pronunțate caracteristici de solidaritate și redistribuire (specifice de fapt, Pilonului I, pensiile publice ). Asta deși modul de contribuție de-a lungul vieții (o cotă fixă din valori variabile), plus posibilitatea de a verifica pe parcursul cotizării a unităților acumulate au indus ideea că Pilonul II funcționează pe baza principiului contributivităţii.
În medie există însă și extreme. Cei care au avut venituri foarte mari de-a lungul perioadei active (o minoritate), vor avea de suportat efectul advers al numerelor mici, în sensul că acei contributori care sperau la o pensionare în prosperitate, vor suporta caracteristicile deprivării materiale prin limitarea ”suplimentului” din cauza numărului mare de contributori cu sume mici.
Conform Institutului Național de Statistică din România, numărul total al beneficiarilor prevederilor OUG3nr.6/2009 privind instituirea indemnizației sociale, în trimestrul I 2025, a fost de 916,9 mii persoane. De această indemnizația socială beneficiază pensionarii sistemului public de pensii și pensionarii din sistemul militar de pensii. OUG nr.115/2023 stabilește nivelul indemnizației sociale pentru pensionari la 1281 lei începând cu 1 ianuarie 2024. Așadar, aproape un milion de pensionari, sau aproximativ un sfert din pensionari sunt în această categorie.
Se naște din nou o inechitate
Opinia noastră este că folosind această formulă de plată a pensiilor se vor naște inechități între contributorii care au suportat un efort financiar sau o sarcină fiscală mai mare și cei care au contribuit semnificativ mai puțin. De aceea considerăm că este necesară o regândire a modului de încasare a sumelor acumulate, inclusiv prin scurtarea perioadei tipurilor de pensii și/sau mărirea tranșei inițiale și reflectarea contribuției proprii la activul personal.
Cel mai probabil, dacă nu sunt aduse modificări care să re-apropie funcționarea pilonului II de așteptările și caracteristicile de care au beneficiat cohortele anterioare, piața muncii se va adapta, iar indivizii vor ocoli participarea la sistemul de stat (Pilonii I și II), eventual vor migra în state cu sisteme de pensii mai atractive, cu consecințe catastrofale asupra economiei și a pensiilor aflate în plată.
Chiar în condițiile unor bune cunoștințe financiare, datorită imposibilității de a decide altfel alocarea sumei pentru Pilonul II (obligatoriu), planificarea proprie a modului de suplimentare a pensiei de stat va fi superfluă. De aceea, propunem o modificare a modului de calcul în faza de de – cumulare, prin existența unui factor (ordin de mărime) care să reflecte contribuția diferită a participanți la Pilonul II, astfel încât să fie atenuat riscul de a nu încasa decât o mică parte din suma acumulată, în cazul decesului.
Câteva exemple de excepții
Cu atât mai mult, nu vedem de ce în Expunerea de motive apare calculată o valoare mediană pentru Pilonul III și compararea cu valoarea indemnizației sociale, mai ales că, fiind facultativ, contribuția ține strict de puterea financiară a unui individ și chiar de abilitățile sale de a alege un produs financiar și unde individul se manifestă mult mai pregnant ca și investitor de retail și consumator de servicii financiare decât în cazul Pilonului II.
Din punctul nostru de vedere, consumatorul de servicii financiare este lipsit de componenta „value for money” la pilonul III.
Iar, daca este un consumator avizat, care a făcut comparații de-a lungul timpului si a ales conștient anumite plasamente, datorită atâtor constrângeri cum ar fi riscul de deces înainte de epuizarea contului, riscul de inflație, scăderea rentabilității fondului, limitarea dreptului de a dispune de sumele cumulate în fond într-o proporție exagerată, ar putea considera că aceste fonduri nu sunt, de fapt, atractive, prin nepotrivirea cu nevoile sau cu planurile sale la pensie.
Prin urmare, sugerăm clarificarea actului normativ propus în ce privește modalitățile de plăți din Pilonul II (administrat privat) și pensiile facultative și pensiile ocupaționale.
De asemenea, considerăm că ar fi fost oportun ca la încasarea unei tranșe inițiale să fi fost reglementate și excepții, care să permită plafoane mai mari, precum: speranța redusă de viată din cauza unei boli grave cu sfârșit iminent, evitarea riscului de faliment personal înainte de începerea executării silite, inexistența moștenitorilor legali astfel încât, prin excepție, să se poată dispune de suma integrală (lump -sum) sau de un procent semnificativ diferit față de cele prevăzute la pensiile de tip retragere programată.
Menționăm în continuare și alte prevederi din această propunere de lege care necesită atenție sporită, cum ar fi prevederi destul de lacunare, precum o trimitere la niște ”comisioanele legale” sau acele prevederi care privesc stabilirea unui comision lunar de administrare din activul fondului de plată care nu poate depăși 0,05 % din acesta. Opinia noastră este că neputând prefigura suma totală plătită sub forma diverselor comisioane (legale, de administrare, cele plătite furnizorilor și procesatorilor de plăți și diferitelor entități bancare și ne-bancare din lanțul creat), era de dorit să fie prevăzută și plafonarea acestor sume, până la un anumit nivel de preferabil fix și nu procentual, perceput la nivel lunar, cel puțin pentru pensionarii care vor proba starea de vulnerabilitate financiară.
Studiind proiectul de act normativ, am mai remarcat și lipsa unor mențiuni cu privire la soluționarea litigiilor dintre care, în sfera noastră de interes ca O.N.G. pentru protecția drepturilor consumatorilor se află cele dintre membri sau participanți sau beneficiari sau supraviețuitori și persoanele prevăzute la Art.2, cu menționarea posibilității de rezolvare pe cale alternativă a disputelor.
Să atenuăm inechitățile
În contextul procesului de aderare a României la Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (O.C.D.E), prin demersul nostru dorim să facilităm dialogul și consensul, să atenuăm inechitățile și disparitățile și să contribuim la o bună reglementare a piețelor financiare, care să corespundă nevoilor tuturor părților interesate de asigurări de pensii private. Conform standardelor O.C.D.E, consumatorii de servicii financiare trebuie să se bucure de un tratament echitabil la achiziționarea și utilizarea produselor și serviciilor financiare, precum și în relațiile lor cu furnizorii de servicii financiare. Politicile de protecție a consumatorilor financiari joacă un rol important, alături de incluziunea financiară și educația financiară, în promovarea creșterii incluzive și a stabilității financiare.
Înțelegând importanța îndeplinirii jalonului adoptării unui act normativ care să reglementeze plata pensiilor private, sperăm că prin propunerile noastre vom contribui la crearea unei piețe de capital competitive, care să ofere consumatorilor servicii care să-i ajute să parcurgă mai ușor vârsta senectuții.
Asociația pe care o conduc, Asociației Consumers United/Consumatorii Uniți, dedică un interes sporit protecției consumatorilor de servicii financiare, un domeniu deosebit de complex, care afectează interesele unei proporții însemnate din populația României. În mod particular, avem în vedere protejarea intereselor acelor acele categorii de consumatori care au un grad înalt de vulnerabilitate și anume pe cei aflați în situație financiară precară, a persoanele vârstnice, persoane cu dizabilități, dar și persoanele care au un nivel redus de educație financiară.
Raportat la acest aspect, considerăm că o bună colaborare între asociațiile de consumatori de servicii financiare și instituțiile statului va fi de natură să alinieze interesul public și cel privat, protejând consumatorii în acele domenii în care ei sunt cel mai expuși riscurilor pe termen mediu și lung, cum este vârsta senectuții, riscuri care pot fi atenuate cu ajutorul pensiilor private. Opiniile prezentate în acest material au transmise și organizatorilor dezbaterilor din 13 și 19 august.
N.Red: Calu Monica este jurist specializat în Dreptul consumatorilor, cu o experiență de mai mult de un deceniu în acest domeniu. Este specializată în protecția drepturilor consumatorilor de servicii financiare, iar domeniile sale de expertiză includ contractele bancare, contractele de asigurări, reglementarea drepturilor consumatorilor de servicii financiare în legislația internă și a Uniunii Europene. Deține, de asemenea, o licență în economie. Este fondatoare și președinte a Asociației Consumers United/Consumatorii Uniți și membră în Securities and Markets Stakeholder Group (SMSG – Grupul părților interesate din domeniul valorilor mobiliare și piețelor) la Autoritatea de Reglementare și Supraveghere a Piețelor Financiare din UE (ESMA) și în Occupational Pensions Stakeholder Group (OPSG – Grupului Părților Interesate în domeniul Pensiilor Ocupaționale) la Autoritatea Europeană de Asigurări și Pensii Ocupaționale (EIOPA), reprezentând consumatorii. Este membru individual în ONG-ul internațional Finance Watch.
Articol preluat de pe: Hotnews Economie
