Neil Armstrong a fost primul om care a mers pe Lună, devenind faimos cu asta în toată lumea. S-au organizat parade în cinstea lui, iar 17 state i-au oferit medalii. La cinci ani după isprava sa istorică, a solicitat un card Diners Club, unul dintre primele carduri de credit din SUA. A fost respins pentru că nu avea suficiente venituri.
După ce a mers pe Lună, Armstrong a renunțat la programul spațial și a devenit un profesor (relativ prost plătit) la Universitatea din Cincinnati, scrie Jay Zagorski în cartea ”The power of cash”. Cu o jumătate de secol în urmă, faima lui imensă nu l-a ajutat să obțină un card de credit.
După moartea lui Neil, familia a scos la licitație suvenirurile sale, iar un colecționar a plătit 30 de mii de dolari doar pentru scrisoarea de respingere a cardului de credit.
Vezi aici scrisoarea de respingere a lui Neil Armstrong
În timp ce în urmă cu o jumătate de secol obținerea aprobării pentru utilizarea unei alternative la numerar era un examen greu de trecut, astăzi este ceva banal.
Românii sunt însă un popor dedicat mai degrabă numerarului. „Utilizarea numerarului în România rămâne esențială, mai ales în contextul accesului limitat la servicii financiare în anumite zone geografice și al gradului scăzut de educație financiară și competențe digitale”, arată o analiză a Băncii Naționale.
Dealtfel, 6 români din 10 care reușesc să pună bani deoparte preferă să-i țină sub formă de numerar, arată datele unui sondaj făcut de IRES la comanda Kruk România. Bărbații și femeile au cam aceeași apetență pentru cash, dar pe regiuni situația contrastează puternic. Moldovenii preferă să țină banii economisiți sub formă de numerar în proporție de 70%, în timp ce bănățenii și ardelenii preferă economiile cash în proporție de 54%, mai arată sondajul IRES.
Pe grupe de vârstă, cei de 56-65 de ani au cea mai ridicată apetență pentru cash (64% dintre ei își țin economiile „la saltea”), dar nici tinerii de 18-35 de ani nu sunt departe (56% preferă să strângă cash).
Un studiu anterior făcut tot de IRES (pentru Asociația Română a Băncilor) arăta că 4,4 milioane de români de peste 18 ani nu au conturi curente, astfel încât nu au cum economisi altfel decât în numerar. Din cei 4,4 milioane, circa 1,7 milioane sunt pensionari.
În România, utilizarea numerarului a crescut în ultimii 10 ani, mai ales perioada pandemică și la debutul conflictului din Ucraina
Principalele avantaje percepute ale numerarului sunt anonimatul și protecția vieții private, precum și percepția că utilizarea acestuia te face mai conștient de propriile cheltuieli, arată un alt raport european.
BNR a derulat un chestionar adresat atât firmelor cât și băncilor pentru a strânge informații despre poziționarea geospațială a bancomatelor și băncilor, concluzionând că sectorul bancar din România beneficiază de o rețea de bancomate și unități care răspunde, în general, în mod adecvat necesităților clienților.
Cu toate acestea, suntem pe ultimul loc atât din perspectiva numărului de ATM-uri/km pătrat cât și a numărului de bănci/km pătrat.
Avem 25% din populație care se află într-o rază de un kilometru față de un bancomat și 50% într-o rază de doi kilometri, spune directorul adjunct al Direcției de Stabilitate din Banca Națională, Matei Kubinschi. „Sigur, admite acesta, există și reversul medaliei: 10% din populație se află la mai mult de opt kilometri de un bancomat”.
Adjunctul Direcției de Stabilitate din Banca Centrală a mai făcut o legătură: între dezvoltarea economică a județelor și numărul de unități bancare și credit. „Dacă ne uităm la relația dintre numărul de ATM-uri și PIB per capita pe fiecare județ sau numărul de unități bancare și creditul din acel județ, vedem o corelație pozitivă și o relație strânsă. Această relație poate să ne permită să distribuim strategic aceste unități pentru a permite accesul populației și firmelor la servicii financiare și să le integrăm mai bine în circuitul economic”, spune Matei Kubinsch.
Articol preluat de pe: Hotnews Economie
