Pe 9,3 milioane de oameni îi privește schimbarea făcută recent de guvern privitoare la Pilonul II și III din pensii. Oamenii vor lua 30% din bani la 65 de ani și grosul banilor până la 73 de ani. Statistica arată că o mare parte a banilor vor fi încasați când deja viața acestor oameni este afectată de boli. Asta pentru că românii beneficiază de numai 3,8 ani ”speranță de viață sănătoasă” după ce se pensionează la 65 de ani. În aceste condiții, pentru ce e, de fapt, pensia privată?

Guvernul a aprobat schimbările la proiectul de lege privind plata pensiilor private pentru cei peste 8,3 milioane de români care au pensii obligatorii administrate privat (Pilon II) și aproape un milion cu pensii private facultative (Pilon III). „Se va permite retragerea a maxim 30% din suma acumulată, iar restul banilor se vor putea plăti lunar pe maxim 8 ani”, au declarat pentru HotNews surse care participă la ședința de guvern de joi.

Potrivit datelor Eurostat, românii au cea mai redusă speranță de viață sănătoasă atunci când se pensionează – de numai 3,8 ani, față de media europeană, care este de aproape 10 ani.

De asemenea, speranța de viață la 65 de ani este în România de 17,3 ani , relativ apropiată de media europeană care e de 20 de ani.

Principalul etalon al speranței de viață este reprezentat tot mai mult de calitatea serviciilor medicale asigurate de sistemul public de sănătate.

„Aici, se poate vorbi despre accesul la servicii medicale, ponderea unităților medicale, respectiv starea de sănătate a populației vârstnice. De asemenea, principala sursă de venit (pensia) reprezintă un factor, ce influențează semnificativ speranța de viață după pensionare, întrucât accesul la instituțiile și serviciile sociale de care persoana vârstnică are nevoie, depinde de acest factor”, arată analiza privind speranța medie de viață și speranța de viață după pensionare, publicată în primăvara acestui an.

În comparaţie cu bărbaţii, femeile din România trăiesc mai mult, dar într-o stare de sănătate mai precară

Astfel, speranţa de viaţă la naştere a românilor î fost mai mică cu 7,8 ani decât a româncelor, iar speranţa de viaţă sănătoasă la naştere, a bărbaţilor a fost mai mică cu 0,9 ani faţă de cea a femeilor.

În comparaţie cu bărbaţii, femeile trăiesc mai mult, dar într-o stare de sănătate mai precară (având un număr mai mare de ani activitatea limitată în mod moderat sau sever).

”Tema asta a îmbătrânirii populației este unul din subiectele care, din păcate, nu se discută în toată complexitatea lui”

„Se discută despre demografia negativă, despre faptul că vor fi generațiile de decreței care se vor pensiona în curând…Toată lumea se uită la presiunea pe sistemul public de pensii, ceea ce este corect. Un impact important va exista asupra sistemului public de pensii, pentru că toți acești oameni care astăzi contribuie la sistemul public de pensii, odată cu pensionarea, vor deveni din contributori, oameni care vor încasa bani de la sistemul public de pensii”, spune economistul Radu Crăciun, care conduce și BCR Pensii, într-o discuție cu HotNews.

El e de părere că îmbătrânirea populației e o temă cu o prezență foarte discretă, când vine vorba de agenda publică.

Dar se discută puțin despre faptul că oamenii nu au propriile economii, mai spune el. Despre aspectul privat care, însumat, poate deveni o mare problemă socială. 

„Cred că se pierde o fațetă foarte importantă a acestor evoluții: din momentul în care oamenii ies la pensie, ei nu mai economisesc, ci consumă economiile pe care le-au avut. Ori, economiile acelea nu sunt altceva decât capital investit prin intermediul băncilor, prin intermediul fondurilor de pensii private… În momentul în care ei încep să cheltuie aceste aceste economii, dintr-o dată și capitalul disponibil va scădea”, e de părere el.

Pentru a se capitaliza, firmele românești  ar trebui să se extindă în regiune. „Să ne uităm la ce fac alte țări. Ce le lipsește companiilor românești ca să facă treaba asta?  Romgaz, Hidroelectrica sau alte companii care stau pe cash mult, de ce nu achiziționează alte companii din străinătate, de ce nu se extind pe alte piețe?”.

”Cum vrei să faci din România o putere regională geopolitic fără să fie o putere regională economic? Așa ceva nu există. Lipsește o guvernanță în care consiliul de administrație să aibă mandate foarte clare: în X ani să fii prezent pe piețe străine”, crede Radu Crăciun.

Articol preluat de pe: Hotnews Economie