Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) analizează luni posibilitatea sesizării Curții Constituționale (CCR) privind pachetele de legi adoptate de Guvern prin asumarea răspunderii. Legile vizate, care includ reforma pensiilor magistraților, modificări în sănătate, companii de stat, autoritățile de reglementare și fiscalitate, sunt contestate de opoziție, iar Curtea Supremă urmează să evalueze dacă acestea pot încălca drepturile cetățenilor.

Curtea Supremă a atacat deja la CCR reforma pensiilor magistraților, adoptată de guvernul Bolojan tot prin asumarea răspunderii în fața Parlamentului.

Conform surselor G4Media, Curtea Supremă urmează să evalueze dacă legile adoptate duminică prin asumarea răspunderii conțin prevederi care ar putea încălca drepturile cetățenilor.

Pachetul doi de măsuri pentru reducerea deficitului cuprinde măsuri pe cinci segmente – pensiile magistraților, sănătate, companiile de stat, companiile autofinanțate – ASF, ANCOM și ANRE și componenta de fiscalitate-insolvență.

O restanță a acestui pachet este reforma administrației, unde nu s-a ajuns la un acord în coaliție.

Premierul Bolojan declara că primul proiect de lege, cel privind pensiile magistraților, ”rezolvă două dintre cele trei probleme majore care țin de partea de eficiență și de echitate a acestui domeniu, respectând independența justiției”.

Prima dintre ele este vârsta de pensionare. ”Acest proiect prelungește vârsta de pensionare la vârsta standard, deci până la 65 de ani, și acordă o perioadă tranzitorie, în așa fel încât vârsta de pensionare să crească treptat în următorii 10 ani”, a precizat premierul Bolojan.

Cel de al doilea aspect cuprins în proiect este valoarea pensiei în magistratură. ”În formula propusă de lege, pensia în magistratură nu va putea depăși 70% din valoarea ultimului salariu, ceea ce, oricum, este cea mai mare pensie dintre categoriile profesionale din România, dar este una mult mai echitabilă și mai apropiată de realitate”, a precizat premierul.

Ministrul Sănătății declara că al doilea pachet legislativ, cel pentru sănătate, ”vine să reașeze multe componente importante din sistemul de sănătate”.

Principalele modificări aduse se referă la reorientarea pacienților din zona de spitalizare continuă în zona de medicină primară și medicină de ambulatoriu de specialitate.

O altă modificare importantă se referă la regândirea indicatorilor de performanță și de reevaluare anuală pentru managerii unităților sanitare, dar și pentru modul de ocupare a funcțiilor de conducere pentru secțiile clinice din spitalele publice din România. O altă modificare importantă se referă la medicina primară, și anume modul în care se vor deconta serviciile în cabinetele de medicină de familie, în sensul în care, până în anul 2027, 20% din bugetul alocat se va duce pentru plata per capita, iar 80% din buget va fi decontat în funcție de numărul de servicii pe care medicii de familie le decontează și le raportează în sistemul Casei Naționale de Asigurări de Sănătate.

Proiectul privind reforma în companiile de stat cuprinde modificări la Legea 109, pentru a aduce la realitatea societății românești de astăzi indicatori de performanță și mai ales remunerațiile pe care le primesc astăzi cei care sunt în consiliile de administrație, membrii executivi-neexecutivi, inclusiv managementul companiilor, anunța secretarul general al Guvernului, Radu Oprea.

Proiectul prevede o reașezare între ponderea indicatorilor financiari și indicatorilor nefinanciari. Astfel, indicatorii de performanță își schimbă ponderile, 50-75% indicatorii de performanță financiari și 25-50% cei nefinanciari.

Un alt proiect este proiectul de lege care vizează reforma fiscală, a insolvenței.

”România face un pas decisiv pentru a parcurge următoarele examene din septembrie și octombrie cu bine. E un pas extrem de important pentru a depăși această perioadă economică dificilă prin care trecem. Foarte multe din prevederile acestui pachet erau lucruri care fie erau asumate în PNRR, în varianta inițială acum patru ani, dar angajamente care nu au fost duse la bun sfârșit, fie erau multe alte chestiuni legate de combaterea evaziunii, de insolvență, de modul în care tratăm și respectăm contribuabilii, reguli noi în privința colectării ANAF”, a explicat ministrul Finanțelor prevederile din acest proiect.

Al patrulea proiect, prezentat de șeful Cancelariei, Mihai Jurca, s-a referit la reforma autorităților de reglementare.

”Vine cu trei propuneri destul de simple. Până la finalul lunii octombrie, conducerile ASF, ANRE și ANCOM vor trebui să vină în cadrul structurilor parlamentare cu propuneri de reducere a organigramei cu 10% pentru posturile de specialitate și cu 30% pentru posturile suport din cadrul fiecărei structuri”, a precizat Jurca.

De asemenea, se impune reducerea indemnizațiilor conducerii acestor structuri cu 30% și tot cu 30% a indemnizațiilor și a salariilor personalului.