Niciodată în istoria sa de 20 de ani, Programul Rabla nu a fost urmat de așa de multe controverse și de amânări. De mai mult de jumătate de an se discută despre el, subvenția pentru electrice a fost mult scăzută, iar Rabla 2025 a început abia pe 30 septembrie, dată la care în alți ani se afla deja spre final. Mai mult de 10.500 de oameni s-au înscris în program marți, dintre care peste 3.000 pentru electrice și hibride.
Fondurile pentru mașinile cu motor termic s-au terminat în 13 minute de la lansare și aproape 7.300 de oameni s-au înscris. Foarte mulți nu au mai prins loc și nici nu este de mirare, fiindcă cea mai mare parte din bugetul Rabla (60%) se duce către mașini electrice și hibride și niciodată bugetul nu a fost așa de mic pentru cei care vor să-și ia mașini pe benzină și GPL. Spre comparație, în cel mai bun an pentru Rabla s-au cumpărat 62.000 de mașini noi pe benzină, motorină și GPL (în 2010).
Pentru mașinile electrice și hibride, în primul sfert de oră s-au înscris 2.000 de oameni, iar până la ora 15.30 erau 3.251 înscriși pe platforma AFM, fiind folosite peste jumătate dintre fonduri, arată datele de pe site-ul Administrației Fondului pentru Mediu.
Bugetul-record promis a devenit de 3 ori mai mic
În general, programul Rabla începea în martie sau aprilie, însă 2025 a bătut orice record, fiindcă erau necesare tăieri de bugete, alegerile prezidențiale s-au ținut în mai, iar noul Guvern a fost învestit la final de iunie. A fost un an agitat și au fost și momente în care s-a crezut că Rabla va fi anulat cu totul.
Discuțiile despre Rabla au pornit în martie, iar ministrul Mediului, Mircea Fechet, spunea atunci că programul ar putea începe chiar în aprilie. Erau foarte multe necunoscute, mai ales că alegerile prezidențiale erau programate în mai, nu se știa ce guvern vom avea și nici cine urma să fie ministru la Mediu. Pe 9 aprilie au apărut primele vești concrete despre program și s-a confirmat faptul că nu se mai pot cumpăra mașini diesel prin Rabla.
Pe 23 aprilie părea că programul Rabla era foarte aproape de start, iar ministrul Mediului de atunci, Mircea Fechet, vorbea despre trei noutăți, legate de subvenții, înscrieri și buget. Cea mai importantă ținea de propunerea ca subvenția pentru electrice să crească de la 5.100, la 7.500 de euro, după ce 2024 fusese martor al prăbușirii pieței de mașini electrice noi.
Și bugetul promis atunci era preconizat a fi unul record, cu 50% peste cel de anul trecut. Până la urmă, pentru persoane fizice, bugetul a ajuns să fie de trei ori mai mic.
Pe 12 mai a fost un episod deloc plăcut și un eșec pentru versiunea pentru tractoare a Rabla. Sesiunea de înscriere a fost anulată, după ce aplicația AFM s-a blocat în primele minute, din cauza numărului mare de oameni care doreau să se înscrie.
În ultimele zile ale lunii mai s-a anunțat că sesiunea pentru persoane fizice va începe în 19 iunie, cu un buget de 610 milioane lei. Până la urmă, Rabla Auto care a început în ultima zi de septembrie are buget cu 60% mai mic la mașini pe benzină și GPL și cu 70% mai mic la full-electrice și hibride, față de propunerea de acum patru luni.
Un anunț „bombă” urmat de multă tăcere
Pe 18 iunie a sosit „bomba” cu mai puțin de 24 de ore înainte de momentul în care persoanele fizice se puteau înscrie online. Administrația Fondului pentru Mediu (AFM) anunța că suspendă toate programele de finanțare în desfășurare, inclusiv lansarea sesiunii Rabla pentru persoane fizice. Decizia venea în contextul delicat al negocierii măsurilor fiscale pe care trebuia să le ia noul guvern, pentru a reduce deficitul bugetar.
Guvernul Bolojan avea să fie investit pe 23 iunie, iar ministru al Mediului este de atunci Diana Buzoianu.
Rabla și informațiile „cu picătura” pe timp de vară
La început de iulie, principala asociație a industriei auto a tras un semnal de alarmă legat de suspendarea Rabla, vorbind despre scăderea dramatică a numărului înmatriculărilor de mașini noi, cu valori istorice de peste -50%”.
Au urmat săptămâni cu zero vești legate de program, iar la mijloc de iulie, noua ministră a anunțat că programul va fi lansat „în perioada următoare”, însă cu un buget mult redus și vouchere de mai mică valoare.
Pe 11 august, Diana Buzoianu estima că programul ar putea începe la 1 septembrie și spunea că, în anii următori, finanțarea programului ar trebui regândită astfel încât să nu depindă exclusiv de fondurile de la bugetul statului.
„Rabla” de toamnă cu buget de criză
Valoarea exactă a ecotichetului pentru full-electrice a fost anunțată în ultima decadă a lui august și foarte multă lume a rămas dezamăgită, fiindcă era de doar 3.700 de euro, jumătate față de cât se vorbea în primăvară.
Timp de șase ani, începând cu anul 2017, România a oferit prin Programul Rabla una dintre cele mai mari subvenții din UE pentru cei care-și cumpărau mașini full-electrice: 10.000 de euro.
După un 2024 extrem de slab pentru mașinile electrice, dat fiind că subvenția a fost de 5.100 de euro, industria auto a sperat că voucherul va crește spre 7.500-8.000 de euro în 2025.
Pe 11 septembrie, executivul a aprobat, în ședința de Guvern, reintroducerea programului Rabla, cu un buget alocat de 200 de milioane de lei.
Dacă totul merge bine, prin intermediul acestui program Rabla mult modificat, ar trebui să-și ia mașini noi aproximativ 15.000 de oameni.
Articol preluat de pe: Hotnews Economie
