Sorin Oprescu, fostul primar al Capitalei, a fost reținut în Grecia, potrivit Antena 3-CNN. Postul TV a difuzat și o fotografie care ar fi fost făcută în momentul reținerii.

Sorin Oprescu a fost observat la aeroportul din Salonic, unde martorii spun că autoritățile elene l-au condus la un autoturism cu numere de București. Vehiculul a fost supus unui control, procedură obişnuită în astfel de situații. După câteva minute, Oprescu a fost preluat din nou de forțele de ordine și escortat spre maşina cu care fusese adus în parcarea aeroportului.

Fostul primar al Municipiului București a fost condamnat definitiv pe 13 mai 2022 pentru mai multe fapte de corupție. Acuzațiile includ trei infracțiuni: luare de mită, constituire de grup infracțional organizat și abuz în serviciu, după ce a primit 25.000 de euro de la un fost director al Administrației Cimitirelor.

Potrivit DNA, începând cu finalul lui 2013, Sorin Oprescu a coordonat un grup infracțional condus de Bogdan Popa, având ca scop comiterea de infracțiuni de corupție, în special dare și luare de mită, din fondurile publice ale municipalității.

La 5 septembrie 2015, Oprescu a primit în locuința sa din Ciolpani suma de 25.000 de euro de la Popa, bani proveniți, conform anchetei, din activități de corupție. Procesul a început la sfârșitul lui 2015, iar în 2019 Oprescu a fost condamnat la 5 ani și 4 luni de închisoare. Atât procurorii, cât și apărătorii au făcut apel, iar decizia a fost reanalizată.

Pe 13 mai 2022, fostul edil a fost condamnat definitiv la 10 ani și 8 luni de închisoare cu executare. A părăsit țara înainte de pronunțarea sentinței și a fost localizat în Grecia, unde autoritățile nu au acceptat extrădarea, decizând să îl lase în libertate după plata unei cauțiuni de 5.000 de euro.

Decizia CJUE care pune pe jar fugarii. Sorin Oprescu, Alina Bica, Mario Iorgulescu, Paul de România sau Dragoş Săvulescu pot fi aduși în țară pentru ispășirea pedepsei

Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a decis, luna trecută, că o autoritate judiciară dintr-un stat membru nu poate refuza executarea unui mandat european de arestare și să preia ea însăși executarea pedepsei fără consimțământul statului care a emis mandatul. Hotărârea vine într-un context în care mai multe persoane condamnate definitiv în România — printre care figurează nume precum Sorin Oprescu, Alina Bica, Mario Iorgulescu, Paul de România sau Dragoş Săvulescu — au părăsit țara pentru a evita încarcerarea.

Curtea de Justiție explică că mandatul european de arestare reprezintă „o procedură judiciară simplificată, prevăzută de dreptul Uniunii Europene, care permite arestarea unei persoane în statul membru în care aceasta se află și predarea sa statului membru care a emis mandatul, pentru a fi urmărită penal în acest din urmă stat sau pentru a executa în acest stat pedeapsa la care a fost condamnată”.

Decizia CJUE a intervenit după ce Curtea de Apel București a sesizat instanța europeană într-un dosar în care se pune problema refuzului unui stat de a preda o persoană căreia i s-a emis mandat european de arestare. În speță, un bărbat condamnat definitiv, la 10 noiembrie 2020, la 4 ani și 2 luni de închisoare pentru înșelăciune a fugit de executare, iar pe 25 noiembrie 2020 pe numele său a fost emis mandat de arestare preventivă. El a fost identificat în Italia și arestat în 29 decembrie 2020, însă autoritățile judiciare italiene au refuzat să îl predea României.

Despre modul în care au procedat autoritățile italiene, CJUE redă astfel situația:

„În schimb, aceste autorități decid să recunoască hotărârea de condamnare pronunțată de Curtea de Apel București și să preia executarea pedepsei în Italia. Ele consideră astfel că acest lucru ar crește șansele de reinserție socială a persoanei în cauză, care locuia legal și efectiv în Italia. În plus, autoritățile judiciare italiene scad din durata inițială a pedepsei perioadele de detenție deja efectuate în Italia și plasează persoana condamnată în arest la domiciliu, cu suspendare concomitentă. La rândul lor, autoritățile judiciare române se opun atât recunoașterii hotărârii de condamnare, cât și executării acesteia în Italia. Ele susțin că mandatul european de arestare emis împotriva cetățeanului român este în continuare în vigoare. În consecință, potrivit autorităților române, persoana trebuie să fie predată, iar pedeapsa sa nu trebuie să fie executată în Italia, ci în România”

Curtea de Apel București a cerut CJUE clarificări privind interpretarea deciziilor Consiliului Justiției și Afaceri Interne (JAI) în situațiile în care un stat membru refuză să predea o persoană vizată de un mandat european de arestare, alegând în schimb să recunoască hotărârea de condamnare și să preia executarea pedepsei pe teritoriul său. Instanța europeană a răspuns, prin decizia din luna trecută, în sensul impus de regula generală a mandatului european și al cooperării judiciare între statele membre.