Vechimea în muncă 2026 devine una dintre cele mai importante expresii pentru oricine se apropie de pensie sau vrea să știe ce-l așteaptă peste 10–20 de ani. Din 2026, generațiile care ies la pensie vor fi evaluate după un mod nou de stabilire a vechimii, bazat pe zile calendaristice, nu doar pe zile lucrătoare, iar asta schimbă modul în care se calculează stagiul de cotizare și, implicit, drepturile de pensie.

Vechimea în muncă 2026: de ce vorbim despre o schimbare de paradigmă

Până acum, majoritatea oamenilor au înțeles „vechimea în muncă” ca pe un simplu număr de ani lucrați cu carte de muncă. În practică, însă, Casa Națională de Pensii Publice (CNPP) a lucrat cu o serie de raportări tehnice: zile lucrate, ore lucrate, contribuții plătite, perioade de șomaj, concedii medicale, toate transformate în stagiu de cotizare.

Noua lege a pensiilor – Legea nr. 360/2023 privind sistemul public de pensii – schimbă radical perspectiva: stagiul de cotizare se stabilește exclusiv în ani, luni și zile calendaristice, iar pentru perioadele de după 1 aprilie 2001 se aplică o procedură tehnică detaliată de transformare a zilelor lucrătoare în zile calendaristice.

Pe scurt, vechimea în muncă 2026 nu mai este doar „am 35 de ani lucrați”, ci „am X ani, Y luni și Z zile de stagiu de cotizare calendaristic”. Iar acele zile se obțin dintr-un calcul ceva

Redacția EkoNews explică faptul că acesta este miezul schimbării: nu ți se „taie” ani de vechime, dar modul în care se numără zilele de stagiu devine mai strict și mai uniform, astfel încât toți asigurații să fie tratați după aceleași reguli, indiferent câți angajatori au avut sau câte contracte part-time au derulat în paralel.

Ce este vechimea în muncă, juridic vorbind

În limbajul uzual, vechimea în muncă este perioada în care ai lucrat cu contract de muncă și ai primit un salariu. Din punct de vedere legal, vechimea în muncă este strâns legată de noțiunea de stagiu de cotizare în sistemul public de pensii.

Pe scurt:

• Vechimea în muncă = perioada însumată în care ai prestat activitate remunerată în baza unui contract individual de muncă.
• Stagiul de cotizare = totalul perioadelor pentru care s-au datorat sau plătit contribuții de asigurări sociale (CAS) în sistemul public de pensii.

Legea prevede câteva repere clare:

• stagiul complet de cotizare pentru pensia standard este de 35 de ani, atât pentru femei, cât și pentru bărbați;
• stagiul minim de cotizare pentru a avea drept la pensie pentru limită de vârstă este de 15 ani;
• perioadele luate în calcul sunt cele pentru care angajatorii au plătit contribuțiile de asigurări sociale, plus anumite perioade asimilate (de exemplu, șomaj indemnizat).

Toate acestea rămân valabile și în contextul vechimii în muncă 2026. Ceea ce se schimbă este cum se numără exact zilele care compun acei 35 de ani – și ce se întâmplă când ai mai mulți angajatori, contracte cu timp parțial sau perioade de prestații (concedii medicale, șomaj etc.).

Redactorii EkoNews subliniază că, în noua logică, nu mai este suficient să spui „am lucrat toată luna”. Contează câte zile lucrătoare ți-au raportat angajatorii și cum se convertesc acestea în zile calendaristice de stagiu.

Vechimea în muncă 2026: ce se schimbă față de regulile vechi

Pentru a înțelege diferența, trebuie să ne uităm la două planuri:

1. Planul juridic – Legea nr. 360/2023 și normele de aplicare (HG nr. 181/2024) stabilesc că stagiul de cotizare se exprimă în zile calendaristice, apoi se transformă în ani și luni.
2. Planul tehnic – Ordinul președintelui CNPP nr. 342/2025 aprobă „Procedura tehnică de transformare a zilelor lucrătoare în zile calendaristice”, aplicabilă pentru perioadele de după 1 aprilie 2001.

Până la această procedură, CNPP lucra după un ordin mai vechi (nr. 59/2014), bazat tot pe ideea de conversie, dar cu formule și abordări adaptate vechii legislații. Ordinul 342/2025 îl abrogă și introduce o metodă unică, corelată cu noua lege a pensiilor.

Ce înseamnă, în concret, pentru vechimea în muncă 2026:

• Toate perioadele de activitate de după 1 aprilie 2001 sunt convertite în zile calendaristice de stagiu, folosind formule standardizate.
• Pentru fiecare lună, CNPP pleacă de la zile lucrătoare declarate (zile de muncă, de prestații, de șomaj) și le transformă în zile calendaristice proporțional.
• Dacă, adunând zilele de la toți angajatorii și toate prestațiile, depășești numărul de zile lucrătoare din lună, se face o plafonare (nu poți avea, teoretic, 28 de zile lucrătoare într-o lună cu 22 de zile lucrătoare reale).
• Abia după această plafonare se trece la transformarea în zile calendaristice.

Pentru tine, ca viitor pensionar, efectul este că vechimea în muncă 2026 devine mai precisă, dar și mai puțin tolerantă cu situațiile în care ai avut mai multe joburi simultan sau ai lucrat fracții de normă. Dacă înainte existau „rotunjiri” favorabile în practică, acum totul se cântărește matematic la zi.

De la zile lucrătoare la zile calendaristice: centrul noilor calcule

Procedura tehnică aprobată de CNPP explică pas cu pas cum se ajunge de la zile lucrătoare la zile calendaristice. Din punctul de vedere al unui cetățean, ideea de bază este relativ simplă:

Stagiul lunar (în zile calendaristice) = (zile lucrătoare de stagiu / numărul de zile lucrătoare din lună) × numărul de zile calendaristice din lună.

Restul sunt detalii de finețe, necesare pentru ca sistemul informatic al CNPP să poată lucra corect cu milioane de situații.

Un exemplu simplificat, explicat de EkoNews, arată cam așa:

• să presupunem că într-o anumită lună ai lucrat 20 de zile lucrătoare la un singur angajator;
• în acea lună, calendarul arată:
  • 22 de zile lucrătoare (fără weekenduri și sărbători legale);
  • 30 de zile calendaristice în total;
• formula de calcul a stagiului lunar în zile calendaristice devine:

Stagiu lunar=20 zile lucrate22 zile lucra˘toare×30 zile calendaristice\\text{Stagiu lunar} = \\frac{20 \\text{ zile lucrate}}{22 \\text{ zile lucrătoare}} \\times 30 \\text{ zile calendaristice}Stagiu lunar=22 zile lucra˘toare20 zile lucrate​×30 zile calendaristice Stagiu lunar≈27,27 zile calendaristice\\text{Stagiu lunar} \\approx 27{,}27 \\text{ zile calendaristice}Stagiu lunar≈27,27 zile calendaristice

Așadar, pentru luna respectivă nu ți se vor înregistra 30 de zile de stagiu (ca și cum ai fi lucrat toate zilele), ci circa 27 de zile calendaristice, în funcție de numărul exact rezultat și rotunjirea matematică aplicată de CNPP.

Dacă, în schimb, ai mai mulți angajatori care îți raportează fiecare câte 20 de zile lucrătoare în aceeași lună, înainte de convertire CNPP plafonează totalul la 22 de zile lucrătoare (numărul real al lunii), apoi aplică formula. Nu poți să „strângi” vechime dublă doar pentru că ai avut două contracte în paralel.

Acesta este un punct esențial în logica vechimii în muncă 2026:

• se recunoaște că ai muncit în mai multe locuri;
• dar din perspectiva stagiului de cotizare, nu poți avea mai mult de o lună de vechime într-o lună calendaristică.

Ce acte normative guvernează vechimea în muncă 2026

Schimbarea de la 2026 nu apare din senin, ci este rezultatul unei „păduri” de acte normative, pe care jurnaliștii și consultanții încearcă să o traducă în limbaj accesibil. În centrul acestei păduri se află:

• Legea nr. 360/2023 privind sistemul public de pensii – stabilește principiile, tipurile de pensii, stagiul minim și complet de cotizare, modul de exprimare a stagiului (ani, luni, zile calendaristice).
• HG nr. 181/2024 – aprobă normele de aplicare ale legii și detaliază modul în care CNPP trebuie să pună în practică regulile (cum se declară perioadele, cum se dovedește stagiul etc.).
• Ordinul CNPP nr. 342/2025 – aprobă „Procedura tehnică de transformare a zilelor lucrătoare în zile calendaristice în vederea determinării stagiului de cotizare realizat de asigurați după 01.04.2001”.

Important de precizat:

• Procedura tehnică nu schimbă cine este asigurat sau când ai dreptul la pensie, ci doar modul în care se calculează tehnic stagiul.
• Ordinul CNPP nu poate contrazice legea; el doar detaliază algoritmul pe care softurile CNPP îl folosesc pentru a transforma datele din declarațiile angajatorilor în ani și luni de vechime.

Cine este vizat direct de noile reguli de vechime în muncă 2026

Prima întrebare firească este: „Ok, se schimbă calculul, dar pe mine mă afectează concret?”. Răspunsul, explicat de EkoNews, este următorul:

• sunt vizați toți asigurații sistemului public de pensii care au perioade de activitate după 1 aprilie 2001;
• noile reguli se aplică la stabilirea pensiilor potrivite Legii nr. 360/2023, deci pentru generațiile care ies la pensie după intrarea în vigoare a noii legi (1 septembrie 2024) și, în mod plenar, pentru cei care se pensionează după 2026;
• pentru vechimea anterioară datei de 1 aprilie 2001, se folosesc în continuare regulile specifice acelor perioade (carnete de muncă, adeverințe etc.), dar la final totul se exprimă în ani, luni și zile calendaristice, conform legii noi.

Dacă ai lucrat continuu la un singur angajator, cu normă întreagă, și nu ai avut episoade multe de șomaj sau concedii medicale de lungă durată, impactul practic asupra vechimii în muncă 2026 va fi mai degrabă de rafinare decât de „tăiere”. În schimb, dacă ai alternat perioade de lucru cu perioade de șomaj, ai avut multe contracte part-time sau mai mulți angajatori simultan, modul de calcul pe zile calendaristice îți poate schimba în mod vizibil stagiul.

EkoNews atrage atenția că sistemul devine mai „matematic” și mai puțin bazat pe aproximații: fiecare zi lucrătoare declarată, fiecare zi de șomaj indemnizat sau de concediu medical contează și este convertită proporțional în stagiu. Nu mai este suficient să presupui că „luna întreagă se pune”, ci trebuie să vezi câte zile ți-au raportat, efectiv, toți angajatorii.

Cum sunt tratate perioadele de șomaj și de concediu medical în vechimea în muncă 2026

Una dintre marile temeri ale oamenilor este: „Dacă am fost în șomaj sau în concediu medical, pierd vechime?”. Noua lege și normele de aplicare, coroborate cu procedura tehnică, aduc câteva clarificări importante:

• perioadele în care ai primit indemnizație de șomaj de la ANOFM/AJOFM se consideră stagiu de cotizare în condiții normale de muncă, atâta timp cât au fost plătite contribuțiile aferente;
• aceste perioade sunt raportate direct de instituțiile de ocupare a forței de muncă în zile calendaristice, deci pentru ele nu se mai aplică formula cu transformarea din zile lucrătoare;
• concediile medicale, concediile pentru incapacitate temporară de muncă sau alte prestații de asigurări sociale de sănătate sunt, la rândul lor, incluse în stagiu, cu condiția ca pentru ele să se fi datorat contribuții de asigurări sociale;

Procedura tehnică a CNPP face o distincție clară între:

• zile de muncă efectivă (în condiții normale, deosebite sau speciale);
• zile de prestații (concedii medicale, alte indemnizații) declarate de angajator;
• zile de șomaj/alocație de sprijin, declarate de ANOFM/AJOFM.

Pentru șomaj, situația este relativ simplă: zilele vin deja sub formă calendaristică și sunt tratate ca stagiu în condiții normale. Pentru concediile medicale și alte prestații raportate de angajator, EkoNews explică faptul că se aplică aceeași logică de transformare ca și pentru zilele de muncă:

• angajatorul raportează un anumit număr de zile lucrătoare de prestații într-o lună;
• acestea se adună cu zilele de muncă, se plafonează la totalul de zile lucrătoare din lună și abia apoi se convertesc în zile calendaristice de stagiu.

Practic, dacă într-o lună ai avut 10 zile de concediu medical și 12 zile lucrate, într-o lună cu 22 de zile lucrătoare, vei avea 22 de zile de stagiu lucrătoare (dacă angajatorul ți-a raportat corect), dar transformate în 30 sau 31 de zile calendaristice, proporțional, în funcție de luna respectivă.

Vechime în muncă 2026 pentru contracte part-time și joburi multiple

O noutate importantă în percepția publică este modul în care sunt tratate contractele part-time și situațiile în care o persoană are, în același timp, două sau mai multe joburi. Aici vechimea în muncă 2026 clarifică ceva ce, de fapt, exista deja ca principiu: nu poți acumula mai mult de o lună de vechime într-o lună calendaristică, indiferent câte contracte ai.

Cum se aplică acest principiu în practică:

1. Pentru fiecare contract, angajatorul raportează în declarația lunară:
   • numărul de zile lucrate;
   • natura condițiilor de muncă (normale, deosebite, speciale);
   • eventualele zile de prestații (concedii medicale etc.).
2. CNPP adună toate zilele lucrătoare raportate pentru tine, pe acea lună, din toate sursele:
   • zile de muncă (N, D, S);
   • zile de prestații;
   • zile de șomaj (dacă e cazul).
3. Dacă totalul depășește numărul de zile lucrătoare real din lună, se aplică plafonarea:
   • se reduce numărul de zile astfel încât să nu se treacă peste plafon;
   • există o ordine de prioritate (de exemplu, între condiții speciale și normale), stabilită în procedura tehnică.
4. Abia după plafonare se trece la conversia în zile calendaristice, folosind formula proporțională deja explicată.

Pentru un contract part-time, diferența față de full-time apare în special în modul în care angajatorul calculează și declară zilele lucrate, în funcție de numărul de ore efective. În perioadele mai vechi (de exemplu 2003–2005), procedura ține cont și de norma de lucru (6, 7 sau 8 ore), pentru a determina echivalentul în zile lucrătoare.

Din perspectiva ta, ca salariat, mesajul EkoNews este simplu: nu contează câte contracte ai, ci dacă pentru ele s-au plătit contribuții și câte zile ți-au fost raportate, cumulate, în fiecare lună. Vechimea în muncă 2026 nu îți „dublează” lunile doar pentru că ai muncit în două locuri, dar îți poate crește punctajul de pensie (pentru că ai avut venituri mai mari și, implicit, contribuții mai mari).

Condiții normale, deosebite și speciale: cum se numără vechimea din 2026

Un alt element tehnic important este modul în care sunt tratate diferitele condiții de muncă. Legislația românească distinge între:

• condiții normale de muncă – majoritatea joburilor obișnuite;
• condiții deosebite – activități cu un anumit nivel de risc sau nocivitate, dar sub cele speciale;
• condiții speciale – activități cu risc ridicat, în medii grele (de exemplu, minerit, anumite activități industriale etc.).

Legea 360/2023 și normele de aplicare mențin aceste categorii și prevăd că stagiul de cotizare realizat în condiții deosebite sau speciale se valorifică distinct, inclusiv prin reduceri ale vârstei standard de pensionare, în anumite condiții.

Procedura tehnică intră în detalii privind modul de calcul:

• se calculează, pentru fiecare lună, separat:
  • zile de muncă în condiții normale;
  • zile în condiții deosebite;
  • zile în condiții speciale;
  • zile de prestații aferente fiecărei categorii;
• se aplică plafonarea la numărul de zile lucrătoare și apoi conversia în zile calendaristice;
• la nivel de an, se obțin luni și zile de stagiu pentru fiecare categorie de condiții;
• ulterior, la calculul drepturilor de pensie, aceste luni și zile în condiții speciale/deosebite pot fi folosite pentru reduceri ale vârstei de pensionare, conform tabelelor din lege.

EkoNews explică faptul că, pentru un salariat care a lucrat 10 ani în condiții normale și 15 ani în condiții deosebite, vechimea în muncă 2026 nu va fi doar „25 de ani la grămadă”, ci va avea două componente separate: un număr de ani/luni în condiții normale și un număr în condiții deosebite. La stabilirea pensiei, aceste componente pot permite o ieșire mai devreme sau un alt mod de calcul, dacă sunt îndeplinite condițiile din lege.

De ce se insistă atât de mult pe zile calendaristice în noul sistem

Poate părea, la prima vedere, excesiv de tehnic să transformi fiecare zi lucrătoare în „zecimale de lună” și apoi în zile calendaristice. Totuși, Legea nr. 360/2023 și Normele HG 181/2024 merg pe această cale pentru a evita discrepanțele între asigurați și pentru a consolida principiul contributivității: la aceleași contribuții și aceeași durată efectivă de muncă, să ai aceleași drepturi de pensie.

Argumentele tehnice sunt, în esență, următoarele:

• zilele lucrătoare diferă ca număr de la o lună la alta (22, 21, 23), în timp ce zilele calendaristice dau o imagine unitară asupra duratei;
• mulți asigurați lucrează în regimuri atipice (part-time, ture, program în weekend), iar raportarea doar pe zile lucrătoare poate distorsiona stagiul;
• folosind zile calendaristice, CNPP poate aplica mai ușor, la nivel anual, medii de zile pe lună și pe an, uniformizând calculul pentru toată lumea.

Specialiștii EkoNews subliniază că nu e vorba de o „capcană” menită să scadă pensiile, ci de o standardizare care nu mai lasă loc interpretărilor. Evident, fiecare caz concret poate arăta diferit, iar cei cu multe întreruperi sau cu raportări incomplete ale angajatorilor ar putea descoperi că vechimea lor reală este mai mică decât credeau.

Exemplu concret: vechimea în muncă 2026 calculată pas cu pas pentru un an întreg

Ca să înțelegi cu adevărat ce înseamnă vechimea în muncă 2026, cel mai util este un exemplu complet, pe un an calendaristic. Specialiștii EkoNews propun un scenariu realist, dar simplificat, pentru o persoană care:

• lucrează cu normă întreagă la același angajator;
• are într-un an o perioadă de concediu medical și o perioadă de șomaj indemnizat;
• nu are contracte multiple și nu lucrează în condiții deosebite sau speciale.

Presupunem că:

• anul analizat este unul „tipic”, cu 365 de zile calendaristice;
• în majoritatea lunilor sunt 22 de zile lucrătoare, dar în unele 21 sau 23, în funcție de sărbători și de calendar;
• salariul este constant, iar contribuțiile sunt plătite corect.

Pasul 1: calculul stagiului lunar pentru o lună „normală”

Luăm o lună de lucru obișnuită, cu:

• 22 de zile lucrătoare;
• 30 de zile calendaristice;
• salariatul a lucrat 20 de zile (fără concedii, fără șomaj).

Datele folosite de CNPP sunt:

• zile lucrătoare raportate de angajator: 20;
• numărul de zile lucrătoare ale lunii: 22;
• numărul de zile calendaristice ale lunii: 30.

Formula pentru stagiul lunar în zile calendaristice este:

Stagiu lunar=2022×30\\text{Stagiu lunar} = \\frac{20}{22} \\times 30Stagiu lunar=2220​×30 Stagiu lunar≈27,27 zile calendaristice\\text{Stagiu lunar} \\approx 27{,}27 \\text{ zile calendaristice}Stagiu lunar≈27,27 zile calendaristice

După rotunjirea matematică la nivelul intern al CNPP (conform procedurii), luna respectivă va aduce în jur de 27 de zile de stagiu de cotizare, nu 30. Asta pentru că nu ai lucrat toate zilele lucrătoare, ci doar 20 din 22.

Dacă în altă lună ai lucrat toate cele 22 de zile lucrătoare, în aceeași structură de 30 de zile calendaristice, ai avea:

Stagiu lunar=2222×30=30 zile calendaristice\\text{Stagiu lunar} = \\frac{22}{22} \\times 30 = 30 \\text{ zile calendaristice}Stagiu lunar=2222​×30=30 zile calendaristice

Adică luna respectivă îți aduce o lună plină de stagiu.

Pasul 2: lună cu concediu medical

Imaginăm acum o lună cu 22 de zile lucrătoare și 31 de zile calendaristice, în care:

• 10 zile sunt lucrate efectiv;
• 8 zile sunt concediu medical (prestații de asigurări sociale);
• 4 zile nu ai nici muncă, nici prestații (de exemplu, absențe nemotivate sau perioadă neasigurată).

Angajatorul raportează:

• 10 zile lucrătoare de muncă;
• 8 zile lucrătoare de concediu medical.

Totalul zilelor lucrătoare de stagiu declarate este 18. Ele se încadrează în cele 22 de zile lucrătoare ale lunii, deci nu este nevoie de plafonare. Apoi CNPP aplică formula:

Stagiu lunar=1822×31\\text{Stagiu lunar} = \\frac{18}{22} \\times 31Stagiu lunar=2218​×31 Stagiu lunar≈25,36 zile calendaristice\\text{Stagiu lunar} \\approx 25{,}36 \\text{ zile calendaristice}Stagiu lunar≈25,36 zile calendaristice

În acest caz, luna cu concediu medical îți aduce, în vechimea în muncă 2026, aproximativ 25 de zile de stagiu calendaristic. Chiar dacă nu ai lucrat toate zilele, concediul medical nu „dispare” din vechime – el este tratat ca perioadă de asigurare, în măsura în care pentru el s-au plătit contribuțiile aferente.

Pasul 3: lună cu șomaj indemnizat

Acum luăm o lună în care nu mai ești angajat, dar primești indemnizație de șomaj de la agenția de ocupare. În procedura tehnică, aceste zile sunt raportate direct ca zile calendaristice, nu ca zile lucrătoare.

Dacă ai, de exemplu, 30 de zile de șomaj într-o lună cu 30 de zile calendaristice, toate aceste 30 de zile se consideră stagiu în condiții normale. Nu se mai aplică formula de conversie, pentru că nu se pleacă de la „zile lucrătoare”.

Dacă lunile de șomaj se întind pe 3 luni consecutive (90 de zile), în vechimea în muncă 2026 vei avea aproximativ 3 luni de stagiu în condiții normale, cu mențiunea că aceste luni nu sunt „muncă efectivă”, ci perioade asimilate.

Pasul 4: cum arată anul întreg

Să adunăm acum, schematic, stagiul pe un an:

• 9 luni „normale”, în care ai lucrat toate zilele lucrătoare → fiecare lună aduce 30 sau 31 de zile de stagiu calendaristic, în funcție de lună;
• 1 lună cu concediu medical (exemplul de mai sus) → aproximativ 25 de zile de stagiu;
• 2 luni de șomaj indemnizat → fiecare lună aduce toate zilele calendaristice (30–31 zile).

Dacă simplificăm și considerăm că:

• lunile „pline” au 30 de zile de stagiu;
• luna cu concediu medical are 25 de zile;
• lunile de șomaj au 30 de zile fiecare;

obținem:

• 9 × 30 = 270 zile de stagiu din lunile „pline”;
• 25 de zile din luna cu concediu medical;
• 2 × 30 = 60 de zile din lunile de șomaj.

Total stagiu anual:

270+25+60=355 zile calendaristice270 + 25 + 60 = 355 \\text{ zile calendaristice}270+25+60=355 zile calendaristice

Cum un an calendaristic are 365 de zile, vei avea în acest an aproximativ 355 de zile de stagiu, adică aproape un an întreg, dar nu chiar. În evidențele CNPP, acest total se va transforma apoi în luni și zile de stagiu, luând în calcul numărul mediu de zile pe lună din anul respectiv, așa cum prevede procedura.

Specialiștii EkoNews subliniază că acesta este tipul de calcul care va conta când vei ajunge la pensie: fiecare zi de muncă, de concediu medical sau de șomaj indemnizat se adună, dar nu toate lunile sunt „pline” în termeni de stagiu.

Cum ajunge stagiul lunar la stagiu anual și apoi la vechimea totală

Procedura tehnică nu se oprește la nivel de lună. Odată calculate stagiile lunare în zile calendaristice, CNPP trece la un nou nivel:

1. Calculul stagiului anual
   
   • Se adună toate zilele de stagiu calendaristic din cele 12 luni ale anului.
   • Se calculează un număr mediu de zile calendaristice pe lună pentru acel an (ZILE_MED_LUNA), considerând doar lunile în care există stagiu.
   • Totalul de zile se transformă în:
     • număr de luni de stagiu;
     • număr de zile rămase după transformarea în luni.
2. Separarea pe condiții de muncă
   
   • Se fac calcule distincte pentru:
     • condiții normale;
     • condiții deosebite;
     • condiții speciale;
     • șomaj;
     • prestații.
   • Fiecare categorie are propriul număr de luni și zile de stagiu, care se vor valorifica apoi la pensie.
3. Stagiul total după 1 aprilie 2001
   
   • Se adună stagiile anuale pentru toți anii de după 1 aprilie 2001.
   • Se calculează un număr mediu de zile pe an (ZILE_MED_AN) pentru toată perioada.
   • Totalul de zile se convertește în:
     • ani de stagiu;
     • luni de stagiu;
     • zile de stagiu.

În final, vechimea în muncă 2026, așa cum o vei vedea într-o adeverință sau într-un document emis de Casa de Pensii, va fi exprimată de tipul:

32 de ani, 7 luni și 12 zile de stagiu de cotizare, din care:

• 27 de ani, 4 luni și 5 zile în condiții normale;
• 5 ani, 3 luni și 7 zile în condiții deosebite.

Cum îți verifici vechimea în muncă în noul sistem (pas cu pas)

Vechimea în muncă 2026 nu este doar un concept teoretic, ci ceva ce poți verifica foarte concret, chiar acum, pentru anii lucrați deja. Instrumentul principal este contul tău de asigurat de pe portalul Casei Naționale de Pensii Publice (CNPP).

Specialiștii de la EkoNews recomandă să nu aștepți până în ultimul moment, la depunerea dosarului de pensie, ci să faci această verificare cu câțiva ani înainte, ca să ai timp să corectezi eventualele probleme.

Pașii generali sunt:

1. Îți creezi cont pe portalul CNPP
   
   • Accesezi site-ul oficial al Casei Naționale de Pensii Publice.
   • Completezi formularul pentru contul personal de asigurat: date de identificare, CNP, e-mail, telefon.
   • Confirmi datele conform instrucțiunilor (prin prezentare la casa teritorială sau prin semnătură electronică, în funcție de opțiunile disponibile la acel moment).
2. Te autentifici în cont
   
   • După activarea contului, intri cu user și parolă.
   • Din meniul principal, alegi secțiunea de tip „Date despre asigurat” / „Evidența contribuțiilor” (numele secțiunilor poate fi actualizat în timp, dar logica va rămâne aceeași).
3. Consulți istoricul stagiului de cotizare
   
   • Vei vedea, defalcat pe ani și luni, perioadele pentru care s-au raportat contribuții de asigurări sociale în numele tău.
   • Pentru fiecare an se pot vedea: angajatorii, baza de calcul, contribuțiile, precum și stagiul înregistrat.
4. Descarci adeverința de vechime / stagiu
   
   • Portalul îți permite, în general, să generezi un document (PDF) care atestă stagiul de cotizare realizat – un fel de „radiografie” oficială a vechimii tale.
   • Acest document îți arată cum stai în raport cu stagiul minim și cel complet de 35 de ani.

Deocamdată, în documentele pe care le avem nu apare explicit cum va arăta, în interfața publică, noul mod de afișare a vechimii în muncă 2026 în zile calendaristice (dacă se vor vedea ani-luni-zile detaliat sau doar la nivel de ani și luni). Putem spune sigur doar că, în back-office, CNPP va calcula stagiul în zile calendaristice, conform procedurii tehnice, iar rezultatul va fi valorificat la stabilirea pensiei. Dacă interfața va fi actualizată, aceasta este o decizie tehnică a CNPP, care nu este detaliată în actele analizate.

Ce faci dacă descoperi lipsuri în vechimea în muncă 2026

Nu sunt puține cazurile în care, în contul CNPP, oamenii descoperă „găuri”: luni sau chiar ani care nu apar, deși ei știu că au lucrat în acea perioadă. Vechimea în muncă 2026 nu rezolvă automat aceste lipsuri; ea doar calculează mai precis ceea ce este declarat și documentat.

Ce poți face, pas cu pas:

1. Notează perioadele lipsă
   
   • Uită-te atent la ani și luni.
   • Scrie pe o foaie: „2010 – iunie-decembrie lipsesc”, „2012 – tot anul lipsă” etc.
2. Identifică angajatorii și documentele pe care le ai
   
   • Fă o listă cu angajatorii din acele perioade.
   • Caută în arhiva proprie:
     • contracte individuale de muncă;
     • decizii de angajare/încetare;
     • state de plată;
     • adeverințe de vechime, dacă ai primit.
3. Solicită adeverințe de la angajatori
   
   • Scrii (sau mergi personal) la foștii angajatori și soliciți adeverințe privind vechimea și contribuțiile de asigurări sociale, conform modelelor prevăzute de lege.
   • Dacă firma mai există, este obligată să îți elibereze astfel de adeverințe.
4. Dacă firma nu mai există
   
   • Te adresezi casei teritoriale de pensii cu o cerere, explicând situația și anexând orice document ai (copii după contract, fluturași de salariu etc.).
   • Casa de Pensii poate verifica în arhivele proprii sau în alte evidențe (de exemplu, arhivele ITM sau ANAF).
   • Procesul poate dura, iar rezultatul nu este garantat – depinde de ce documente mai pot fi găsite.
5. Depui documentele la Casa de Pensii
   
   • Odată obținute adeverințele, le depui la casa teritorială, solicitând actualizarea stagiului de cotizare.
   • Vechimea în muncă 2026 se va recalcula automat pe baza noilor date, inclusiv transformarea în zile calendaristice.

EkoNews insistă asupra ideii că nimeni nu-ți poate „inventa” vechime: dacă nu există documente sau urme în evidențele oficiale, perioada respectivă nu va putea fi valorificată la pensie. De aceea, cu cât verifici mai devreme, cu atât ai mai multe șanse să găsești și să aduni dovezile necesare.

Vechimea în muncă 2026 și pensia pentru limită de vârstă

Noile reguli de calcul al vechimii se „întâlnesc” cu tipurile clasice de pensii: pentru limită de vârstă, anticipată și anticipată parțial. Pentru cei mai mulți români, pensia pentru limită de vârstă rămâne varianta standard, iar reperele menționate în datele disponibile sunt:

• vârsta standard de pensionare: în jur de 63 de ani pentru femei și 65 de ani pentru bărbați, la finalul calendarului de eșalonare;
• stagiul complet de cotizare: 35 de ani pentru femei și bărbați;
• stagiul minim: 15 ani, pentru a avea dreptul la această pensie.

Vechimea în muncă 2026 intervine aici prin modul în care se stabilește dacă:

• ai atins stagiul complet de 35 de ani (în zile calendaristice);
• ai atins cel puțin stagiul minim de 15 ani.

De exemplu, cineva care, după transformarea tuturor perioadelor în zile calendaristice și calculul mediei anuale, are 34 de ani și 10 luni de stagiu, nu va fi considerat cu stagiu complet. În vechiul mod de gândire, era tentant să „rotunjești” în sus; noul sistem contabilizează exact, la lună și la zi.

Pentru calculul cuantumului pensiei (suma lunară în lei), modul de calcul al vechimii nu schimbă principiul de bază: se ia numărul total de puncte acumulat pe toată activitatea, se înmulțește cu valoarea punctului de referință stabilită prin lege. La 1 septembrie 2024, această valoare era de 81 de lei; pentru viitor, nu avem în acest moment, în informațiile disponibile, valori certe pentru 2026 sau anii următori.

Vechimea în muncă și stagiul de cotizare îți spun dacă poți ieși la pensie și ce pensie vei primi, însă o altă întrebare la fel de importantă ridicată de mulți români este: „ok, dar îmi ajung banii?”.

Despre acest calcul am scris într-un material separat, pe care îl găsești aici: „de câți bani ai nevoie la pensie ca să îți păstrezi nivelul de trai”.

Vechimea în muncă 2026 și pensia anticipată / anticipată parțial

Pentru cei care vor să iasă mai devreme din câmpul muncii, vechimea în muncă 2026 devine cu atât mai importantă. Pensia anticipată și cea anticipată parțial se bazeză exact pe cât stagiu de cotizare real, calendaristic, ai acumulat.

Din datele pe care le avem:

• pentru pensia anticipată, este nevoie să depășești stagiul complet de 35 de ani cu cel puțin 8 ani – adică să ai minimum 43 de ani de stagiu efectiv;
• poți ieși la pensie anticipat cu până la 5 ani înainte de vârsta standard (de exemplu, la 60 de ani în loc de 65);
• există penalizări de până la 0,5% pentru fiecare lună de anticipare, aplicate asupra cuantumului pensiei.

În cazul pensiei anticipate parțiale:

• ai nevoie de cel puțin stagiul complet de 35 de ani, dar nu și de cei 8 ani în plus;
• tot poți ieși cu până la 5 ani mai devreme;
• penalizările se aplică, de asemenea, în funcție de numărul de luni de anticipare.

Vechimea în muncă 2026 face ca aceste condiții să fie verificate la zi, nu doar aproximativ. Dacă, după calcule, ai 42 de ani și 9 luni de stagiu, nu vei fi considerat eligibil pentru anticipată „plină”, pentru că nu ai atins cei 43 de ani întregi. De aceea, EkoNews recomandă ca, înainte de a lua decizia pensionării anticipate, să:

1. verifici stagiul exact în contul CNPP;
2. ceri, dacă este nevoie, o simulare sau o informare oficială de la Casa de Pensii;
3. ții cont că fiecare lună în plus de cotizare îți poate micșora penalizarea sau îți poate deschide accesul la un alt tip de pensie.

Întrebări frecvente despre vechimea în muncă 2026

Pentru că acest subiect este complex și generează multe nelămuriri, iată câteva întrebări frecvente pe care consultanții EkoNews le aud de la oameni, cu răspunsuri adaptate informațiilor disponibile:

„Mi se taie vechime prin noile reguli?”

Nu ți se „taie” în sensul de a ți se anula perioade lucrate. Tot ce a fost raportat și documentat se ia în calcul. Ce se schimbă este felul în care aceste perioade sunt convertite în zile calendaristice. Dacă ai avut multe luni incomplete (de exemplu, ai lucrat doar câteva zile pe lună sau ai avut absențe neplătite), atunci stagiul real poate ieși mai mic decât te așteptai.

„Dacă am muncit la negru, se pune la vechime?”

Nu. Vechimea în muncă 2026 recunoaște doar perioadele pentru care s-au plătit contribuții și există contracte legale. Munca „la negru” nu apare în evidențele CNPP și nu poate fi valorificată la pensie.

„Dacă am lucrat în străinătate, se regăsește în vechimea pentru pensia din România?”

Răspunsul depinde de țară și de existența acordurilor internaționale. În datele analizate nu există detalii concrete despre coordonarea sistemelor de pensii cu alte state, deci nu putem afirma mai mult decât faptul general: raportarea și recunoașterea acestor perioade țin de convențiile bilaterale și de legislația europeană, acolo unde e cazul. Procedura de transformare în zile calendaristice se aplică perioadelor pentru care există contribuții în sistemul public de pensii din România.

„Pot să-mi cresc vechimea plătind retroactiv?”

Există, în anumite perioade, mecanisme de plată retroactivă a contribuțiilor pentru a completa stagiul, dar condițiile lor se schimbă în timp și nu sunt detaliate în documentele pe care le avem. Nu putem spune, deci, pentru 2026 și anii următori, care vor fi exact opțiunile legale. Ce putem afirma este că, dacă o astfel de posibilitate există, ea va presupune plata contribuțiilor pentru perioadele vizate, iar stagiul astfel creat va intra în calculul pe zile calendaristice.

Cum te pregătești, concret, pentru pensie în contextul vechimii în muncă 2026

Pregătirea pentru pensie nu înseamnă doar să îți faci bagajele emoționale pentru ieșirea din câmpul muncii, ci și să îți pui ordine în acte, în vechime și în așteptări. Odată cu vechimea în muncă 2026, acest „audit personal” devine și mai important, pentru că sistemul se bazează tot mai mult pe date exacte, în zile calendaristice, nu pe aproximări.

Specialiștii de la EkoNews propun un plan simplu, pe care îl poți urma indiferent dacă mai ai cinci ani până la pensie sau douăzeci:

1. Verifică-ți vechimea actuală în contul CNPP
   Nu presupune că „se pune tot ce am lucrat”. Intră în cont, uită-te an cu an, lună cu lună și vezi dacă există perioade lipsă sau neclare.
2. Adună-ți dosarul personal de carieră
   Strânge într-un singur loc:
   • contracte de muncă;
   • decizii de angajare și de încetare;
   • adeverințe de vechime;
   • diplome și cursuri relevante (mai ales acolo unde pot influența încadrarea în condiții de lucru).
3. Identifică perioadele „sensibile”
   Notează exact:
   • perioadele de șomaj;
   • perioadele de concediu medical îndelungat;
   • perioadele în care ai lucrat cu timp parțial sau ai avut mai mulți angajatori;
   • perioadele lucrate în condiții deosebite sau speciale.
4. Clarifică ce se întâmplă cu fiecare tip de perioadă
   
   • Pentru șomaj indemnizat, verifică dacă apare în evidența CNPP.
   • Pentru concedii medicale, verifică dacă există raportări din partea angajatorului.
   • Pentru condiții deosebite/speciale, verifică dacă ai adeverințe cu perioadele exacte.
5. Cere clarificări, în scris, de la Casa de Pensii
   Dacă observi diferențe între ce știi tu că ai lucrat și ce apare în cont, adresează o solicitare oficială. Răspunsul va fi fundamentul oricărei acțiuni ulterioare.

Checklist personal pentru vechimea în muncă 2026

Pentru a-ți fi mai ușor, poți transforma tot acest proces într-un checklist, de bifat în timp:

• Am cont activ pe portalul CNPP.
• Am verificat fiecare an de muncă după 1 aprilie 2001.
• Am identificat perioadele care lipsesc sau apar incomplet.
• Am contactat foștii angajatori pentru adeverințe acolo unde este cazul.
• Am strâns toate documentele într-un dosar fizic și/sau digital.
• Am cerut, dacă e nevoie, o clarificare scrisă de la casa de pensii.
• Știu, aproximativ, câți ani de stagiu am în acest moment (nu doar „teoretic”, ci conform evidențelor CNPP).
• Înțeleg ce tip de pensie mă interesează (limită de vârstă, anticipată, anticipată parțial).
• Îmi fac un plan: câți ani mai lucrez și ce impact are fiecare an în plus asupra stagiului și a penalizărilor.

EkoNews recomandă ca acest checklist să fie recitit o dată la 2–3 ani, nu doar în apropierea pensionării. Cu cât identifici mai devreme eventualele probleme, cu atât crește șansa să le și poți repara.

Rolul instituțiilor publice și ce poți aștepta, realist, de la ele

În discuția despre vechimea în muncă 2026, apar frecvent două extreme: pe de o parte, așteptarea ca „statul să știe tot”, fără ca tu să verifici nimic; pe de altă parte, neîncrederea totală, de tipul „sigur îmi fură din vechime”. Realitatea este undeva la mijloc.

Instituțiile implicate – în principal Casa Națională de Pensii Publice, casele teritoriale, ANOFM/AJOFM, ITM – au obligația legală de a:

• colecta datele declarate de angajatori și de alte instituții;
• aplica legea și procedurile tehnice în vigoare;
• recalcula drepturile de pensie la schimbarea legii, acolo unde este cazul;
• răspunde la solicitările scrise ale cetățenilor într-un termen prevăzut de lege.

Ce nu pot face ele:

• să inventeze perioade de vechime în lipsa documentelor;
• să te trateze preferențial față de alte persoane aflate în situații similare;
• să ignore procedurile tehnice (inclusiv transformarea în zile calendaristice), chiar dacă ție ți se pare că „ar fi corect altfel”.

În acest context, EkoNews poate avea rolul de intermediar de încredere: nu decide în locul instituțiilor, dar te poate ajuta să înțelegi ce acte ai nevoie, ce înseamnă răspunsurile primite și cum să pui întrebările corecte.

Mituri și realități despre vechimea în muncă 2026

Când apar schimbări legislative importante, apar și miturile. Iată câteva dintre cele mai răspândite, alături de clarificări:

Mit: „Din 2026 ne taie tuturor din vechime.”
Realitate: nu există în lege sau în procedură un mecanism prin care să ți se „taie” vechimea deja recunoscută și documentată. Se schimbă modul de calcul pentru perioadele după 1 aprilie 2001, dar el se aplică uniform pentru toți și pornește de la datele declarate.

Mit: „Dacă am avut două joburi, o să am dublu stagiu.”
Realitate: nu. Poți avea venituri mai mari și, implicit, puncte de pensie mai multe, dar nu poți acumula mai mult de o lună de stagiu într-o lună calendaristică. Zilele lucrătoare se plafonează înainte de a fi transformate în zile calendaristice.

Mit: „Concediul medical nu se mai pune la pensie.”
Realitate: concediile medicale pentru care s-au plătit contribuții sunt în continuare perioade asimilate de stagiu. Se iau în calcul împreună cu zilele lucrate, iar vechimea în muncă 2026 le include în conversia pe zile calendaristice.

Mit: „Șomajul îmi strică vechimea.”
Realitate: perioadele de șomaj indemnizat, raportate de ANOFM/AJOFM, se consideră stagiu în condiții normale. Problema nu este șomajul în sine, ci eventualele perioade în care nu ai nici contract de muncă, nici șomaj indemnizat (de exemplu, ai trăit doar din venituri neoficiale).

Mit: „Nu are rost să verific, oricum nu pot schimba nimic.”
Realitate: poți schimba multe, atâta timp cât există documente. Poți obține adeverințe, poți corecta raportări greșite, poți adăuga perioade omise. Ce nu poți schimba este ceea ce nu a fost niciodată raportat sau documentat.

Cum îți poți planifica mai bine ultimii ani de muncă

Pentru cei care se apropie de finalul carierei, vechimea în muncă 2026 nu este doar o formulă de calcul, ci un instrument de planificare. Câțiva ani sau chiar câteva luni în plus de cotizare pot face diferența între:

• a avea sau nu stagiul minim pentru pensie;
• a îndeplini sau nu condițiile pentru pensie anticipată;
• a avea o penalizare mai mare sau mai mică la pensia anticipată parțială;
• a intra sau nu în categoria celor care beneficiază de reduceri ale vârstei standard de pensionare, în funcție de munca în condiții deosebite/speciale.

Un mod inteligent de a privi lucrurile, recomandat de EkoNews, este să îți pui câteva întrebări-cheie:

• Dacă m-aș pensiona peste un an, câți ani/luni de stagiu aș avea, potrivit CNPP?
• Ce tip de pensie m-ar avantaja mai mult: limită de vârstă sau anticipată (ținând cont de penalizări)?
• Dacă mai lucrez încă 2–3 ani, ce se schimbă în drepturile mele de pensie?
• Există perioade pe care le pot acoperi prin plăți retroactive de contribuții (dacă legislația momentului permite)?

Răspunsurile la aceste întrebări nu vin toate dintr-un articol de presă, dar pot fi obținute combinând:

• informațiile oficiale (CNPP, legislație actualizată);
• datele din contul personal de asigurat;
• discuțiile cu un consilier specializat, precum experții EkoNews.

De ce e important să înțelegi vechimea în muncă 2026 și să nu o ignori

Poate părea tentant să lași totul „pe seama statului” și să te ocupi de vechimea ta abia când te apropii de vârsta de pensie. Dar, în realitate, înțelegerea vechimii în muncă 2026 este una dintre cele mai importante forme de igienă financiară personală.

De ce?

• Pentru că pensia nu este un „cadou”, ci rezultatul direct al contribuțiilor și al timpului lucrat.
• Pentru că diferențele dintre „am 34 de ani și 10 luni de stagiu” și „am 35 de ani împliniți” sunt foarte mari în termeni de drepturi.
• Pentru că odată cu noul mod de calcul, fiecare zi calendaristică contează, mai ales pentru cei care vor să iasă anticipat.
• Pentru că, dacă descoperi abia la 63–65 de ani că îți lipsesc câțiva ani de stagiu, marja de manevră este mult mai mică.

În final, mesajul-cheie este simplu: vechimea în muncă 2026 nu este un inamic, ci o oglindă mai clară a carierei tale. Cu cât te uiți mai des în această oglindă – folosind contul CNPP, documentele tale și sprijinul unor specialiști precum cei de la EkoNews – cu atât ai șansa să îți construiești o pensie care să fie cât mai apropiată de munca și contribuțiile tale reale.

Studii de caz: cum arată vechimea în muncă 2026 pentru trei trasee de carieră

Pentru ca vechimea în muncă 2026 să nu rămână doar la nivel de teorie și formule, merită să o vedem aplicată în scenarii de viață. Specialiștii EkoNews propun trei trasee de carieră frecvente: salariat stabil la același angajator, „navigatorul” între joburi și cel cu perioade multe de șomaj sau pauze. Toate exemplele sunt simplificate, dar îți arată logica din spate.

Cazul 1: salariat stabil, un singur angajator, puține întreruperi

Ana lucrează din 2001 la aceeași fabrică, cu normă întreagă, în condiții normale de muncă. Nu a avut șomaj, doar concedii de odihnă și câteva concedii medicale scurte.

În vechiul mod de gândire, Ana spunea: „Am peste 35 de ani lucrați, deci am stagiul complet”.

În logica vechimii în muncă 2026, traseul ei arată așa:

• pentru fiecare lună în care a lucrat toate zilele lucrătoare:
  • CNPP îi înregistrează stagiul lunar de 30 sau 31 de zile calendaristice (în funcție de lună);
• lunile cu câteva zile de concediu medical:
  • zilele de muncă + zilele de concediu medical se adună;
  • dacă totalul ajunge la numărul maxim de zile lucrătoare din lună, se consideră luna plină;
  • altfel, stagiul lunar este puțin sub luna plină, dar diferența este mică.

După transformarea pe ani și pe toată perioada, Ana va avea, foarte probabil, un stagiu total de peste 35 de ani, exprimat în ani-luni-zile. Pentru ea, vechimea în muncă 2026 nu aduce surprize majore: sistemul confirmă ceea ce oricum se aștepta să vadă, doar că o face cu o precizie mai mare.

Mesajul EkoNews pentru „cazul Ana” este: dacă ai avut un traseu de muncă relativ liniar, într-un singur loc sau în puține locuri, cu normă întreagă, șansele ca vechimea ta să fie foarte apropiată de ce crezi tu sunt mari. Totuși, merită să verifici în contul CNPP, pentru că și un singur angajator poate greși raportările în anumite perioade.

Cazul 2: „navigatorul” între mai multe joburi și contracte part-time

Bogdan este exact opusul Anei. A lucrat:

• 5 ani în retail, cu normă întreagă;
• 7 ani în IT, unde a avut 2 joburi part-time în paralel;
• 3 ani ca freelancer cu contracte de muncă intermitente (câteva luni lucrate, apoi pauze);
• perioade scurte de șomaj indemnizat între joburi.

În mintea lui, Bogdan își spunea: „La câte joburi am avut, clar am peste 20 de ani de vechime, poate chiar mai mult”.

Pe vechimea în muncă 2026, lucrurile se nuanțează:

• anii în retail, cu normă întreagă, sunt simpli: aproape toate lunile sunt pline de stagiu calendaristic;
• perioada cu două joburi în paralel:
  • fiecare angajator raportează zile lucrate;
  • CNPP adună zilele din cele două contracte;
  • dacă totalul depășește numărul de zile lucrătoare din lună, aplică plafonarea;
  • rezultatul: nu are „dublu stagiu”, ci o singură lună de stagiu calendaristic, dar cu contribuții mai mari (deci mai multe puncte de pensie);
• perioada de freelancing:
  • lunile în care a avut contract de muncă sunt luate în calcul;
  • lunile în care a lucrat doar „la proiect”, fără contract și fără contribuții, nu apar deloc în stagiu;
• perioadele de șomaj indemnizat:
  • sunt convertite direct în zile calendaristice de stagiu, în condiții normale.

La final, Bogdan descoperă, în contul CNPP, că vechimea lui totală este, să spunem, de 19 ani și 8 luni, nu peste 20, cum estima el „la ochi”. Diferența vine exact din lunile în care a lucrat „pe bucăți” sau din perioadele în care nu a avut contribuiții deloc.

Mesajul EkoNews pentru „cazul Bogdan” este: dacă ai avut un parcurs fragmentat, cu multe schimbări și contracte mixte, este esențial să îți verifici stagiul în mod riguros. Vechimea în muncă 2026 este foarte sensibilă la lunile „goale” sau parțiale.

Cazul 3: multe episoade de șomaj și pauze lungi

Carmen a lucrat în primii ani după 2000 în industria textilă, apoi a avut perioade lungi de șomaj, inclusiv ani întregi fără nici o formă de ocupare oficială. În ultimii 10–12 ani a lucrat iar, dar cu întreruperi.

În vechea percepție, Carmen spunea: „Am tot lucrat, cu pauze, dar cred că strâng 30 de ani de vechime”.

Când intră în contul CNPP și vede vechimea în muncă după regulile 2026, descoperă:

• pentru anii în care a avut contract de muncă continuu:
  • stagiul este calculat ok, chiar dacă salariile au fost mici;
• perioadele de șomaj indemnizat:
  • lunile în care a primit indemnizație apar ca stagiu, în condiții normale;
• anii în care nu a avut nici contract, nici șomaj indemnizat:
  • acele perioade NU apar în stagiu, fiind „ani pierduți” din perspectiva pensiei;
• pentru ultimii ani, cu joburi intermitente:
  • are mai multe luni cu stagiu parțial (lucru câteva zile, restul lunii fără contract);
  • transformarea pe zile calendaristice scoate la iveală că, de fapt, stagiul anual este sensibil mai mic decât anul calendaristic.

Rezultatul: Carmen constată că vechimea ei totală este, de exemplu, 23 de ani și ceva, departe de cei 30 despre care credea că îi are. Nu i s-a „tăiat” nimic; pur și simplu, pauzele pe care le-a avut nu au fost niciodată asigurate.

Mesajul EkoNews aici este dur, dar onest: vechimea în muncă 2026 nu iartă perioadele fără contribuții. Cu cât pauzele sunt mai lungi și mai dese, cu atât stagiul total se reduce. De aceea, pentru cei aflați în situații similare, e esențial să vadă cât au în acest moment și să decidă realist dacă trebuie să mai lucreze încă un număr de ani pentru a atinge măcar stagiul minim sau complet.

Concluzii practice pentru românii care muncesc acum

Privind în ansamblu toate aceste elemente – lege, procedură tehnică, exemple de calcul, studii de caz –, vechimea în muncă 2026 se poate rezuma în câteva idei-cheie pe care EkoNews le consideră esențiale pentru orice român activ:

1. Nu mai e suficient să spui „am lucrat toată viața”
   Sistemul de pensii nu se bazează pe impresii, ci pe zile calendaristice de stagiu, derivate din zile lucrătoare și contribuții efective.
2. Fiecare zi de muncă sau șomaj indemnizat contează
   Zilele lucrate, zilele de concediu medical, zilele de șomaj indemnizat – toate se adună, se plafonează acolo unde este cazul și se transformă în stagiu.
3. Contractele part-time și joburile multiple cresc punctele, nu lunile
   Poți câștiga mai mult și acumula mai multe puncte de pensie, dar nu vei avea „dublu stagiu” într-o lună.
4. Pauzele neasigurate se văd brutal în stagiul total
   Ani întregi lucrați „la negru” sau trăiți doar din mici venituri neoficiale nu apar deloc în vechime.
5. Fereastra de timp pentru corecții nu este infinită
   Cu cât te apropii mai mult de vârsta de pensionare, cu atât mai greu este să recuperezi perioade lipsă sau să completezi stagiul.
6. Dialogul cu instituțiile este obligatoriu, nu opțional
   Portalul CNPP, casele teritoriale de pensii, ANOFM – toate sunt părți din traseul tău spre pensie. Fără interacțiune cu ele, rămâi doar cu presupuneri.
7. Un consultant te poate scuti de ani de confuzie
   Legile, normele, ordinele CNPP și procedurile tehnice sunt greu de digerat singur. O discuție cu un specialist, precum experții EkoNews, poate clarifica în câteva ore ce nu înțelegi de ani de zile.