Percepția de scădere a economiei

Două treimi dintre firmele chestionate spun că situația economică a României s-a înrăutățit în ultimele luni. Este un salt semnificativ față de anul trecut și un semnal clar că mediul de afaceri simte o schimbare de climat. Evaluările indică o înrăutățire în cazul a 57% dintre firme, proporție în creștere de la 51,5% în martie 2025 și 40% în septembrie 2024. Opiniile cu privire la situația economică și financiară a companiei și la perspectivele de dezvoltare semnalează, de asemenea, o deteriorare în ultimele șase luni.

Interesant este că această percepție nu se traduce automat în panică. Aproape jumătate dintre companii cred că lucrurile vor rămâne „cam la fel” pentru propria firmă, iar una din cinci încă mizează pe o îmbunătățire. Economia nu se prăbușește, dar optimismul s-a subțiat.

Întreprinderile mici și mijlocii (IMM) resimt mai acut, comparativ cu companiile de mari dimensiuni, înrăutățirea situației economice la nivel național, a sectorului de activitate din care compania face parte și a celei economice și financiare a propriei firme, mai spun bancherii centrali. În plus, deteriorarea relațiilor cu partenerii comerciali, instituțiile financiare și instituțiile statului este raportată într-o mai mare măsură de IMM față de corporații.

Costurile rămân problema numărul unu

Dacă ar fi să alegem un singur cuvânt care domină acest sondaj, acela ar fi costuri. Cheltuielile cu forța de muncă, producția și utilitățile sunt principala presiune pentru aproape jumătate dintre firme.

Vestea relativ bună este că această presiune s-a mai temperat față de primăvară, pe fondul încetinirii creșterii salariilor. Vestea proastă este că lipsa cererii a urcat rapid în topul problemelor, semn că frâna pusă pe consum începe să se vadă în comenzile firmelor.

Următoarea problemă presantă raportată de firme este legată de concurență, resimțită mai acut de IMM, arată Raportul. Lipsa cererii reprezintă cea de a treia provocare din punctul de vedere al importanței, și ea raportată într-o mai mare măsură de IMM față de corporații. Cererea internă s-a redus, reflectând impactul efectelor restrictive generate de măsurile fiscale asupra consumului.

Creditul nu lipsește. Dorința de a lua credit, da

Un paradox esențial al economiei românești apare clar în sondaj: accesul la finanțare nu este perceput ca o mare problemă, dar foarte puține firme vor, de fapt, să se împrumute.

Trei sferturi dintre companii nu au credite bancare în lei, iar peste 85% nu au credite în euro. Mai mult de jumătate dintre firme spun că nu au nevoie de finanțare bancară.

Acesta nu este un semn de sănătate, ci mai degrabă unul de defensivă: firmele investesc puțin, evită riscul și preferă să se bazeze pe resurse proprii sau pe credit comercial, chiar dacă acesta este mai scump și mai riscant.

Dobânzile: suportabile, dar cu nervii întinși

Bani sunt, curaj nu prea. Ce spun firmele românești când le întreabă BNR cum se simt

Pentru firmele care au credite, dobânzile sunt resimțite diferit. Aproximativ o treime spun că o creștere cu 1–3 puncte procentuale le-ar afecta serios activitatea, iar aproape 20% afirmă că nivelul actual al dobânzilor deja apasă asupra bilanțurilor.

În acest context, nu este surprinzător că majoritatea companiilor preferă sau ar prefera dobânzi fixe. Este o reacție tipică într-o economie care nu mai are apetit pentru surprize.

Cursul de schimb: un risc ignorat de mulți

Mai mult de jumătate dintre firme spun că nu sunt afectate de cursul leu-euro. Totuși, pentru o treime dintre companii – în special din industrie, comerț și din zona import-export – deprecierea leului înseamnă costuri mai mari și marje mai mici.

Un detaliu îngrijorător: aproape un sfert dintre firme sunt expuse riscului valutar fără să folosească vreo formă de protecție. Nu pentru că nu ar fi nevoie, ci pentru că lipsesc procedurile, competențele sau timpul necesar. Este un semn clar de vulnerabilitate structurală, mai ales într-un context politic și extern volatil.

IMM vs corporații: două economii diferite

Sondajul confirmă ceea ce se vede și în datele macro: IMM-urile resimt mult mai acut deteriorarea mediului economic. Ele raportează mai des probleme cu cererea, cu relația cu statul, cu capitalizarea și cu accesul real la credit.

Corporațiile sunt mai bine capitalizate, negociază dobânzi mai mici, gestionează mai eficient riscurile și privesc viitorul cu mai multă încredere. Practic, România funcționează cu două viteze economice.

Ce ne spune, de fapt, acest sondaj

Mesajul de fond al documentului BNR este simplu: nu suntem într-o criză de credit, ci într-un blocaj de încredere și investiții.

Banii există în sistem, băncile sunt dispuse să crediteze, dar firmele aleg să fie prudente. Costurile ridicate, cererea slabă, incertitudinea fiscală și teama de șocuri (dobânzi, curs) îi fac pe antreprenori să amâne deciziile mari.