Președintele României, Nicușor Dan, a făcut o sesizare la Curtea Constituțională referitoare la o lege recent adoptată de Parlament, pe care o consideră ca introducând măsuri „excesive și neproporționale”, cu impact asupra regimului bunurilor publice, concurenței economice și garanțiilor constituționale privind protecția mediului.

În sesizarea transmisă CCR, șeful statului argumentează că legea a suferit modificări substanțiale în Parlament, încălcând principiul bicameralismului, iar noile dispoziții legislative nu sunt nici clar definite, nici justificate printr-un scop legitim, așa cum cere Constituția.

Sesizarea a fost înaintată pe 23 decembrie 2025, după ce Parlamentul a trimis legea pentru promulgare în 20 decembrie.

O lege cu două teme sensibile, lipite în același pachet

Legea contestată combină două aspecte legislative distincte: modificări în domeniul concesionărilor pentru activități miniere și clarificări privind concesionarea directă către persoane fizice a locurilor de înhumare sau a celor pentru urne din cimitire/zone ale crematoriilor aflate în proprietatea ori administrarea statului sau a autorităților locale. Aceste aspecte sunt incluse în aceeași lege, cu un titlu care indică explicit cele două modificări: minereuri și servicii funerare.

„Derogare” care schimbă regulile jocului în minerit: concesionare directă și extindere în „proximitate”

Punctul central al criticilor se referă la noul art. 382 introdus în Legea minelor. Acest articol permite concesionarea directă a bunurilor din proprietatea publică și/sau privată a unităților administrativ-teritoriale unde se desfășoară activități miniere către operatorii economici care dețin deja drepturi de explorare/exploatare. De asemenea, legea deschide posibilitatea concesionării directe și pentru „terenurile situate în proximitatea exploatărilor miniere active”, care nu sunt în concesiune, pentru extinderea perimetrului exploatării și valorificarea optimă a resurselor. Durata concesiunii este legată de durata drepturilor miniere și se prelungește pe durata acestora.

În sesizare, Președintele argumentează că formulările vagi precum „în proximitate” și „valorificare optimă” pot duce la interpretări arbitrare în practică și pot crea conflict cu alte prevederi din Legea minelor care stabilesc condiții stricte pentru extinderea perimetrelor.

Miza procedurală: acuzația de încălcare a bicameralismului

Un aspect important al sesizării este reprezentat de „neconstituționalitatea extrinsecă”, respectiv modul în care legea a ajuns să fie formulată. Administrația Prezidențială susține că inițiativa a început ca un proiect punctual referitor la concesionarea directă a locurilor de veci, dar în procesul parlamentar a suferit modificări substanțiale, cu schimbări de „conținut juridic” și „configurație” între forma inițială, forma adoptată de Senat (prima Cameră sesizată) și forma finală adoptată de Camera Deputaților (Camere decizională). Potrivit Președintelui, aceste diferențe depășesc limitele impuse de rolul Camerei decizionale și evită dezbaterea reală în ambele Camere cu privire la noile soluții pentru minerit.

Camera Deputaților a adoptat forma finală pe 10 decembrie 2025, proiectul fiind înregistrat ca PL-x nr. 201/2025, conform paginii oficiale a Camerei.

Criticile de fond: claritatea legii, concurența și „plasa” de siguranță de mediu

Pe fond, sesizarea aduce în discuție mai multe articole constituționale, cu trei direcții principale.

În primul rând, se discută despre calitatea legii: Președintele semnalează lipsa de claritate și de coerență internă (principiul legalității), mai ales atunci când textul creează instrumente pentru extinderea exploatărilor pe baza unor criterii vagi și fără a integra coerent condițiile deja existente în legislația minieră.

Al doilea aspect se referă la mediul înconjurător: argumentul central este că extinderea efectivă a activităților miniere prin simpla concesionare a unor terenuri „din jur” poate eluda mecanismele de control, autorizare și garanții financiare pentru refacerea mediului, care sunt construite în jurul perimetrelor prestabilite ale licențelor. În viziunea sesizării, statul are responsabilitatea de a menține un cadru legislativ care să prevină eficient daunele asupra mediului și sănătății, iar noul mecanism ar slăbi această arhitectură.

Ultimul aspect abordat este cel referitor la concurență și libertatea economică: concesionarea „prin atribuire directă” către operatorii care dețin deja licențe este prezentată ca o excepție care ar trebui să fie justificată riguros, deoarece poate reduce competiția pentru accesul la resurse și terenuri și poate oferi avantaje selective. În plus, sesizarea susține că legea nu respectă testul de proporționalitate: scopul real al măsurii este ambiguu între „accesul la terenurile necesare” (deja reglementat) și „extinderea exploatării”, iar soluția aleasă nu este nici esențială, nici cea mai puțin intruzivă.

Cine decide și ce urmează

Sesizarea este adresată președintei Curții Constituționale, Elena-Simina Tănăsescu, conform documentului publicat de Administrația Prezidențială. În cazul în care CCR acceptă obiecția, legea nu poate fi promulgată în forma actuală; în caz contrar, actul normativ revine pentru promulgare.