Banii publici sunt, în teorie, ai tuturor, dar în practică, pare că nimeni nu știe exact unde se duc. Am tot auzit povești despre cum se cheltuie banul public, dar informațiile clare lipsesc adesea. Asta ne face pe noi, cetățenii, să ne întrebăm cine se uită cu adevărat la aceste cheltuieli și dacă cineva verifică dacă banii sunt folosiți cum trebuie. E un subiect important, mai ales când vine vorba de proiecte mari sau de situații neașteptate, cum a fost pandemia.

Puncte Cheie

• Campania „Cere Socoteală Pentru Banii Publici” a scos la iveală că mulți cetățeni nu știu că au dreptul să ceară informații despre bugetul local, iar majoritatea se informează din presă și discuții private, nu din documentele primăriei.
• Accesarea informațiilor financiare de pe site-urile primăriilor este dificilă, documentele sunt greu de înțeles, iar lipsa clarității generează suspiciuni legate de cheltuirea banului public.
• Propuneri precum „Open Budget” vizează digitalizarea administrației și publicarea cheltuielilor în formate vizuale, ușor de înțeles, pentru a alinia țara la standardele marilor orașe europene.
• Cheltuielile pentru iluminatul festiv, perioadele de funcționare a instalațiilor și consumul de energie electrică sunt exemple concrete unde transparența este necesară pentru a înțelege costurile reale.
• Pandemia a fost folosită de unii pentru a ocoli legea în achizițiile publice, subliniind necesitatea unui echilibru între flexibilitate și respectarea principiilor fundamentale de transparență, nediscriminare și responsabilitate.

Transparența Cheltuirii Banului Public

Campania „Cere Socoteală Pentru Banii Publici”

Știm cu toții că banii publici sunt, în teorie, ai noștri, ai contribuabililor. Dar cât de des ne gândim la asta când vine vorba de cum sunt cheltuiți? Ei bine, o campanie numită „Cere Socoteală Pentru Banii Publici” a încercat să aducă puțină lumină în acest domeniu. Un grup format din jurnaliști, cetățeni obișnuiți și reprezentanți ai ONG-urilor a analizat cum se descurcă primăriile din Chișinău și Bălți. Rezultatele, din păcate, nu sunt tocmai încurajatoare. S-a făcut și un sondaj înainte, ca să vedem cât de informați sunt oamenii. Surpriza a fost că majoritatea, cam 90%, își doresc să știe mai multe despre cum se face și, mai ales, cum se cheltuie bugetul. Problema e că majoritatea află despre asta din presă sau din discuții cu prietenii, nu din sursele oficiale. Cam 60% se informează din mass-media. Asta ne arată că informațiile de la primărie nu ajung la noi așa cum ar trebui.

Rolul Mass-Media și al Discuțiilor Private

Se pare că, pentru mulți dintre noi, presa și vorbele de pe la colțuri sunt principalele surse de informații despre bugetul local. Când vine vorba de documente oficiale, cum ar fi rapoartele primăriei sau prezentările primarului, lucrurile devin complicate. Un membru al grupului de monitorizare a observat că pe site-ul primăriei Chișinău găsești o mulțime de documente, dar sunt pline de cifre și anexe greu de înțeles pentru un om obișnuit. Asta creează suspiciuni, pentru că lipsa de informații clare sau accesul dificil la ele îi face pe oameni să se întrebe unde se duc banii lor. Chiar și jurnaliștii care încearcă să afle detalii despre cheltuieli, ca simpli cetățeni, se lovesc de reticență din partea funcționarilor, care pun întrebări despre motivele investigației, mai ales când sunt perioade cu reparații sau alte activități vizibile.

Percepția Cetățenilor Asupra Bugetului Municipal

Percepția generală este că, deși autoritățile spun că iau în considerare părerile cetățenilor la adoptarea bugetului, multe dintre aceste consultări sunt mai mult de formă. Se pare că solicitările cetățenilor sunt adunate, dar nu toate pot fi onorate, din cauza resurselor limitate. Totuși, modul în care sunt prezentate informațiile despre buget lasă mult de dorit. Documentele oficiale sunt adesea greu de descifrat, pline de termeni tehnici și cifre care nu spun mare lucru unui cetățean obișnuit. Această lipsă de claritate alimentează neîncrederea și suspiciunile cu privire la modul în care sunt gestionați banii publici.

Administrația publică ar trebui să facă un efort real pentru a prezenta informațiile financiare într-un mod accesibil tuturor. Nu e suficient să publici documente; trebuie să te asiguri că oamenii le pot înțelege și că pot vedea clar unde se duc banii lor.

Accesul la Informații Financiare Publice

Dificultăți în Accesarea Datelor de pe Pagina Primăriei

Încercarea de a afla cum sunt cheltuiți banii publici poate fi, uneori, o adevărată aventură. Mulți cetățeni se lovesc de un zid de informații greu de descifrat atunci când accesează site-urile primăriilor. De exemplu, pe pagina Primăriei Municipiului Chișinău, deși există o secțiune dedicată finanțelor publice, găsim zeci de anexe și note informative pline de cifre. Pentru un om obișnuit, aceste documente spun foarte puțin, lăsând loc suspiciunilor. Lipsa unei prezentări clare generează neîncredere.

Lipsa de Claritate a Documentelor Oficiale

Chiar și atunci când informațiile sunt disponibile, ele vin sub forma unor documente oficiale, greu de înțeles pentru cine nu este specialist. Gândește-te la asta: ai vrea să știi cum se cheltuie banii tăi, dar primești un raport plin de termeni tehnici și tabele complicate. Nu e de mirare că mulți renunță. Un sondaj a arătat că peste 90% dintre oameni își doresc să înțeleagă mai bine bugetul public, dar sursele lor principale de informare sunt mass-media și discuțiile private, nu rapoartele oficiale. E clar că administrația publică are mult de recuperat la capitolul comunicare.

Suspicini Generate de Lipsa Informațiilor Clare

Când informațiile sunt greu de găsit sau de înțeles, suspiciunile apar natural. Oamenii încep să se întrebe dacă totul este în regulă cu modul în care sunt folosiți banii. Jurnaliștii care au încercat să obțină detalii despre cheltuielile din grădinițe, școli sau spitale au întâmpinat reticență din partea funcționarilor. Aceștia puneau întrebări despre motivele investigației, mai ales în perioadele de reparații. Pare că, uneori, administrația nu este prea dornică să ofere explicații clare, ceea ce alimentează și mai mult neîncrederea publicului. Este important ca autoritățile să faciliteze accesul la informații despre local taxes și cum sunt ele folosite.

Administrația publică ar trebui să prezinte informațiile financiare într-un format accesibil tuturor, nu doar specialiștilor. Simplificarea limbajului și utilizarea unor instrumente vizuale ar face o mare diferență în percepția cetățenilor asupra modului în care sunt gestionați banii publici.

Digitalizarea Administrației Publice

Propunerea „Open Budget” pentru Publicarea Cheltuielilor

Administrația publică începe, timorat, să pășească pe drumul digitalizării, iar un pas important în această direcție este propunerea „Open Budget”. Aceasta vizează publicarea online a tuturor cheltuielilor efectuate din bugetul municipal. Ideea, susținută de consilieri locali, propune crearea unei platforme informatizate care să prezinte datele financiare într-un format vizual, ușor de înțeles. Grafice, diagrame și specificații clare vor face bugetul accesibil, inclusiv persoanelor cu dizabilități. Scopul este ca cetățenii să poată vedea și analiza exact cum se folosesc banii publici.

Platforme Vizuale pentru Analiza Bugetară

Platforma propusă nu se rezumă doar la o listă de cifre. Se dorește a fi un instrument interactiv, unde informațiile despre buget, venituri, cheltuieli și investiții să fie prezentate într-un mod prietenos. Astfel, cetățenii vor putea urmări inclusiv stadiul implementării proiectelor majore. Acest demers plasează primăria în rândul marilor orașe europene care deja oferă astfel de facilități.

Alinierea la Standardele Marilor Orașe Europene

Prin adoptarea unor astfel de inițiative, administrația publică își propune să se alinieze la standardele de transparență și accesibilitate întâlnite în capitale precum Londra, Madrid sau Barcelona. Ideea este ca, în sfârșit, să facem un pas spre o administrație mai deschisă și mai responsabilă. Acest lucru va încuraja implicarea cetățenilor și va contribui la un buget municipal mai apropiat de nevoile reale ale locuitorilor. Este un efort necesar pentru a construi încredere și pentru a gestiona mai eficient bugetul de stat.

Digitalizarea administrației publice nu este doar o chestiune de modernizare, ci o necesitate pentru a asigura o mai bună gestionare a banilor publici și pentru a crește gradul de implicare civică. Transparența reală se construiește prin acces facil la informație și prin instrumente clare de analiză.

Cheltuieli Specifice și Monitorizarea Lor

Costurile Iluminatului Festiv

Sărbătorile de iarnă aduc cu ele o atmosferă de poveste, dar și facturi pe măsură. Studiile arată că primăriile din România cheltuie sume considerabile pentru iluminatul festiv. De exemplu, în perioada noiembrie 2021 – ianuarie 2022, costurile zilnice pentru energia consumată de instalații au variat enorm, de la un minim de 55,57 lei/zi în Drobeta Turnu Severin, la un maxim de 3741 lei/zi în Oradea. Nu toate instituțiile au putut oferi date clare, multe neavând contorizare separată pentru aceste instalații. Media zilnică a cheltuielilor pentru energie în acea perioadă a fost de 741,88 lei.

Este important să știm pe ce se duc banii, mai ales că toți contribuim la bugetul local.

Perioadele de Funcționare a Instalațiilor

Pe lângă costul energiei, durata în care instalațiile luminoase rămân aprinse contează și ea. Unele primării au optat pentru perioade mai lungi de funcționare. Miercurea Ciuc, de exemplu, a avut instalațiile aprinse timp de 62 de zile, urmată de Sectorul 3 din București cu 61 de zile. În contrast, Primăria Sectorului 1 a limitat funcționarea la doar 28 de zile. Media națională pentru perioada de funcționare a instalațiilor de iluminat festiv a fost de aproximativ 42,93 zile.

Consumul de Energie Electrică al Instalațiilor

Analiza cheltuielilor pentru iluminatul festiv scoate la iveală și diferențe mari în modul de achiziție a ornamentelor. Unele primării, precum Constanța, au alocat sume uriașe, peste 5,9 milioane de lei, pentru achiziții noi. Altele, cum ar fi București, Giurgiu sau Călărași, au ales să refolosească ornamentele din anii trecuți, fără a mai aloca fonduri suplimentare pentru achiziții. Contractele pentru ornamente au fost încheiate prin achiziții directe, licitații publice sau prin închiriere, fiecare metodă având implicațiile ei financiare.

Transparența în cheltuirea banului public, mai ales pentru elemente decorative sau festive, este esențială. Cetățenii au dreptul să știe cum sunt folosiți banii lor și să poată evalua dacă investițiile sunt justificate.

Iată o privire asupra modului în care au fost încheiate contractele pentru ornamente:

• Achiziție directă: 31,91% din contracte.
• Achiziție publică (licitație): 31,91% din contracte.
• Închiriere: 23,40% din contracte.
• Utilizarea stocului existent: 12,77% din contracte.

Abuzuri și Ocolirea Legii în Pandemie

Pandemia asta, pe lângă toate problemele medicale și economice pe care le-a adus, a fost și o oportunitate pentru unii să facă lucruri mai puțin… curate. Știți cum e, când e haos, unii profită. Așa s-a întâmplat și cu achizițiile publice. Pe de o parte, era clar că avem nevoie de flexibilitate, să aducem repede echipamente, medicamente, tot ce ne trebuia ca să ne apărăm de virus. Pe de altă parte, însă, unii au văzut în asta o șansă să ocolească legea și să cheltuie banii publici cum vor ei. Nu toți au făcut-o, desigur. Multe autorități au respectat regulile, dar au existat și cazuri unde pandemia a fost folosită ca paravan.

Pandemia ca Oportunitate pentru Abuzuri

Situația de urgență a permis anumite proceduri simplificate pentru achiziții, menite să accelereze livrarea bunurilor necesare. Însă, în loc să fie folosite corect, aceste proceduri au fost uneori deturnate. S-au făcut achiziții la suprapreț, s-au încheiat contracte cu firme fără experiență sau cu legături dubioase, iar transparența a dispărut complet. Asta a dus la situații absurde, cum ar fi procurarea de materiale sanitare de proastă calitate sau lipsa echipamentelor esențiale. E greu de cuantificat exact câți oameni au suferit din cauza asta, dar impactul asupra sistemului de sănătate și asupra încrederii publice a fost uriaș.

Nevoia de Flexibilitate vs. Transparență

E o balanță delicată, nu-i așa? Pe de o parte, ai nevoie să acționezi rapid când e o criză. Nu poți să stai o lună să analizezi oferte când spitalele duc lipsă de ceva vital. Pe de altă parte, banii publici sunt ai tuturor și trebuie să știm pe ce se duc. Flexibilitatea nu trebuie să însemne un permis de a cheltui fără discernământ. Principiile de bază ale achizițiilor publice – nediscriminare, tratament egal, transparență, proporționalitate și responsabilitate – nu ar trebui să fie niciodată sacrificate, indiferent de situație. E ca și cum ai vrea să repari o țeavă spartă, dar în loc să folosești un material bun, pui un bandaj care cedează imediat. Nu rezolvi nimic pe termen lung.

Principiile Fundamentale ale Achizițiilor Publice

Chiar și în cele mai grele momente, anumite reguli trebuie respectate. Acestea sunt menite să protejeze banul public și să asigure că resursele ajung unde trebuie, la cine trebuie și la un preț corect. Iată câteva principii de bază:

• Nediscriminare: Toți furnizorii potențiali trebuie tratați la fel, fără favoritisme.
• Tratament egal: Ofertele trebuie evaluate pe baza unor criterii clare și obiective.
• Transparență: Procesul de achiziție trebuie să fie deschis și public, pentru a permite controlul.
• Proporționalitate: Cerințele impuse ofertanților și valoarea contractului trebuie să fie echilibrate.
• Responsabilitate: Cei implicați în proces trebuie să răspundă pentru deciziile lor.

Situația din pandemie a scos la iveală cât de important este ca instituțiile statului să aibă mecanisme solide de control intern și extern, mai ales când vine vorba de banii publici. Lipsa de claritate și procedurile opace pot crea un teren fertil pentru fraude și ineficiență, afectând direct calitatea serviciilor publice oferite cetățenilor.

Gestionarea Deficitară a Fondurilor Publice

Eșecul Companiei Naționale Unifarm

Pandemia a scos la iveală multe probleme vechi din sistemul nostru, iar Compania Națională Unifarm nu face excepție. A fost un moment în care ne-am fi așteptat ca instituțiile statului să funcționeze impecabil, mai ales cele care au rolul de a ne proteja. Din păcate, Unifarm a arătat că managementul defectuos poate avea consecințe grave, nu doar pe hârtie, ci și în viețile oamenilor. Investigațiile jurnaliștilor au arătat cum au fost cheltuiți banii publici și ce a însemnat asta pentru noi toți.

Impactul achizițiilor publice frauduloase se resimte direct în calitatea serviciilor și în siguranța cetățenilor.

Consecințele Achizițiilor Publice Frauduloase

Când banii publici sunt gestionați prost sau, mai rău, fraudulos, rezultatele sunt vizibile și dureroase. Am văzut cum materiale sanitare de proastă calitate, precum măști neconforme, au ajuns să fie folosite. Mai grav, a fost lipsa paturilor necesare în spitale sau a echipamentelor esențiale pentru combaterea pandemiei. Nu vom ști niciodată exact câți oameni au suferit din cauza acestor eșecuri, dar e clar că s-au risipit resurse importante. Aceste situații arată cât de importantă este o supraveghere atentă a achizițiilor publice.

Recomandări pentru Ministerul Sănătății

Pentru a evita repetarea greșelilor din trecut, sunt necesare măsuri clare. Ministerul Sănătății ar trebui să se concentreze pe:

• Verificarea riguroasă a planurilor anuale de achiziții publice.
• Realizarea unor analize legislative pentru a identifica și corecta eventualele lacune.
• Crearea unui mecanism de consultare multidisciplinară, implicând experți din diverse domenii.
• Promovarea și asumarea unei colaborări strânse cu societatea civilă pentru un control mai bun.

Flexibilitatea în achiziții, deși necesară în situații de criză, nu trebuie să compromită principiile de transparență și corectitudine. Abuzurile și ocolirea legii, chiar și sub pretextul urgenței, subminează încrederea publică și pot avea consecințe devastatoare.

Ce înseamnă toate astea, până la urmă?

Deci, cam asta e povestea cu banul public. Se pare că, deși mulți dintre noi plătim impozite și ne așteptăm ca banii ăia să fie folosiți cum trebuie, lucrurile nu stau mereu așa. Campaniile astea de verificare, cum a fost și cea din Moldova, arată că e mult loc de mai bine. Oamenii nu știu cum să ceară socoteală, iar autoritățile nu fac totul ca informația să ajungă la noi. E ca și cum ai încerca să vezi printr-un geam murdar. Sperăm totuși că, pe viitor, lucrurile se vor schimba, că vom vedea mai multă transparență și că fiecare leu cheltuit va fi pe bune, nu doar aruncat pe fereastră. Până atunci, rămâne să fim cu ochii în patru și să cerem socoteală, chiar dacă e greu.

Întrebări Frecvente

Ce înseamnă campania „Cere socoteală pentru banii publici”?

Această campanie este o inițiativă prin care cetățenii, jurnaliștii și organizațiile neguvernamentale verifică cum sunt cheltuiți banii din bugetul primăriilor. Scopul este să vedem dacă banii contribuabililor sunt folosiți corect și transparent.

De unde află oamenii informații despre bugetul primăriei?

Majoritatea oamenilor află despre cum se cheltuie banii publici din presă (știri, articole) și din discuții cu alte persoane. Puțini se informează direct de pe site-urile primăriilor sau de la întâlniri oficiale.

Este greu să găsești informații despre banii primăriei pe internet?

Da, uneori este dificil. Site-urile primăriilor pot avea multe documente cu multe cifre, greu de înțeles pentru cineva care nu e specialist. Lipsa informațiilor clare poate crea suspiciuni.

Ce este propunerea „Open Budget”?

„Open Budget” este o idee prin care primăriile ar trebui să publice online toate cheltuielile, într-un mod ușor de înțeles, folosind grafice și diagrame. Asta ajută oamenii să vadă exact unde se duc banii publici.

Cum a afectat pandemia modul în care se cheltuie banii publici?

Pandemia a arătat că, pe lângă problemele din sistemul medical, au existat și situații în care legea a fost ocolită la achiziții. Deși e nevoie de flexibilitate, transparența banilor publici nu trebuie să fie afectată.

Ce se întâmplă când banii publici nu sunt gestionați bine?

Când banii publici sunt cheltuiți greșit, pot apărea probleme grave. De exemplu, pot fi cumpărate materiale de proastă calitate, pot lipsi resurse importante sau pot fi făcute achiziții inutile, afectând serviciile pentru cetățeni.