Deși România se confruntă cu cea mai ridicată inflație din UE, Banca Națională a României a luat decizia de a menține dobânda-cheie la 6.50% pe an. Economiștii sunt de acord că nu vom vedea o reducere a dobânzilor mai devreme de luna mai, până când dezechilibrele economice nu vor fi corectate.

Obiectivul fundamental al BNR este asigurarea și menținerea stabilității prețurilor în țară.

Inflația din România nu este determinată doar de factori pur monetari, ci și de:

a) Scumpiri semnificative ale energiei și serviciilor. În 2025, prețul energiei electrice și termice a crescut cu peste 70%, iar serviciile (inclusiv transportul și igiena personală) au înregistrat creșteri considerabile. În același timp, alimentele esențiale au continuat să se scumpească, iar aceste aspecte sunt dificil de influențat direct prin politica monetară.

b) Structura consumului: Românii cheltuiesc mai mult pe bunuri nealimentare și servicii, care au înregistrat creșteri de preț mai mari decât media. Unele sectoare pot avea prețuri „lipicioase”, care nu scad ușor după un șoc, menținând inflația la niveluri ridicate.

c) Impactul politicilor fiscale asupra costului vieții. Inflația este influențată nu doar de BNR, ci și de deciziile guvernamentale privind taxele, accizele sau tarifele reglementate (de exemplu, energia).

Cum acționează politica monetară în raport cu inflația?

Banca centrală poate influența inflația prin majorarea dobânzilor pentru a reduce cererea de credit și consum și prin comunicare pentru a gestiona așteptările inflaționiste. Cu toate acestea, există limite:

• Dacă inflația este generată de șocuri de cost (energie, taxe, prețuri reglementate), creșterea dobânzilor nu poate elimina rapid aceste presiuni.
• Dacă deficitul fiscal este mare, politica monetară trebuie să compenseze cu dobânzi mai ridicate, ceea ce poate avea costuri pentru economie.

În concluzie, politica monetară nu poate rezolva singură toate problemele, în special când cauza inflației este legată de aspectele fiscale și bugetare ale economiei.

Care sunt alternativele disponibile pentru BNR în lupta împotriva inflației?

România nu se află într-o poziție simplă, iar deciziile BNR pot avea consecințe semnificative asupra economiei și societății. Iată câteva opțiuni:

1. Recesiune anti-inflaționistă: BNR ar putea urca dobânzile pentru a reduce inflația, dar acest lucru ar putea duce la creșterea ratelor la credite, falimente la firme și șomaj crescut, provocând tensiuni sociale și presiuni asupra bugetului.

2. Aprecierea cursului valutar: O posibilă soluție ar fi lăsarea leului să se aprecieze, ceea ce ar reduce inflația prin ieftinirea importurilor, dar ar afecta exportatorii și ar putea avea un impact negativ asupra PIB-ului.

3. Deprecierea cursului valutar: Pe de altă parte, o depreciere a leului ar putea stimula exporturile și creșterea economică pe termen scurt, dar ar amplifica inflația prin scumpirea importurilor.

4. Implicarea guvernului în reducerea deficitului: BNR ar putea influența costul finanțării deficitului pentru a forța guvernul să reducă cheltuielile sau să crească taxele, dar acest lucru ar putea genera tensiuni instituționale și crize politice.

În final, BNR se confruntă cu alegeri dificile în lupta împotriva inflației, iar deciziile sale pot avea consecințe semnificative asupra economiei și societății românești.