Judecătoarea Ramona Graţiela Milu, membru al Consiliului Superior al Magistraturii, a publicat, vineri, o serie de date statistice privind ocuparea funcţiilor de conducere în instanţe, atrăgând atenţia că delegarea a devenit o “soluţie excepţională devenită regulă”.

Delegările domină conducerea instanțelor: peste 65% din funcții ocupate provizoriu

“Situaţia la 8 ianuarie 2026. Potrivit evidenţelor publicate pe site-ul Consiliul Superior al Magistraturii, rezultă următoarea situaţie: Din 657 funcţii de conducere (preşedinte, vicepreşedinte de instanţă, preşedinţi de secţii), 430 sunt ocupate prin delegare, respectiv 65,44%. La acestea se adaugă 7 funcţii de conducere la nivelul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. La nivelul curţilor de apel, din 109 funcţii de conducere, 57 sunt ocupate prin delegare (53,21%). La nivelul tribunalelor, din 240 funcţii de conducere, 139 sunt ocupate prin delegare (57,91%). La nivelul judecătoriilor, din 308 funcţii de conducere, 234 sunt ocupate prin delegare, respectiv 75,97%. Aceste date indică o generalizare a delegării în toate nivelurile sistemului judiciar, cu un maxim la nivelul instanţelor de prim grad”, a scris Ramona Graţiela Milu, pe pagina sa de Facebook.

Cu privire la concursurile pentru funcţiile de preşedinte de instanţă în anul 2024, ea arată că în prima procedură au fost scoase la concurs 129 funcţii, au fost 37 de candidaţi înscrişi şi 22 de preşedinţi numiţi. La a doua procedură au fost 127 funcţii scoase la concurs, 38 candidaţi înscrişi şi 24 preşedinţi numiţi.

Critici, recorduri și propuneri de reformă: „o cultură organizațională toxică”

Potrivit statisticii prezentate, în anul 2025 a fost desfăşurată o singură procedură de concurs în care au fost scoase la concurs 150 funcţii, 66 candidaţi înscrişi, 6 retrageri, 57 candidaţi prezenţi la susţinerea proiectului de management, 16 candidaţi nu au obţinut nota minimă de 5, 28 contestaţii formulate, 2 admise şi 34 preşedinţi de instanţă numiţi.

Totodată, spune aceasta, în anul 2025, Secţia pentru judecători a numit 61 de judecători în funcţii de vicepreşedinte sau preşedinte de secţie, prin procedura de numire, distinct de concursurile pentru preşedinţi.

“Reglementarea legală consacră delegarea ca măsură excepţională, utilizabilă doar în situaţia în care funcţiile nu sunt ocupate prin numire. Art. 180 alin. (1) din Legea 303/2004 prevede că durata delegării este de cel mult 6 luni, cu posibilitatea unei singure prelungiri pentru aceeaşi procedură, de încă 6 luni. Legislaţia primară şi secundară nu instituie obligaţia declanşării într-un termen determinat a procedurii de numire pentru funcţiile de vicepreşedinte şi preşedinte de secţie, aceste decizii rămânând la discreţia preşedinţilor de instanţe. Nu este prevăzută o procedură transparentă şi concurenţială pentru delegare, în care judecătorii să se poată înscrie sau să îşi exprime acordul. Doar în situaţii izolate a existat o formă de competiţie informală, determinată de manifestarea interesului mai multor colegi. Art. 179 alin. (2) din Legea 303/2022 stabileşte că delegarea în funcţii de conducere nu este condiţionată de vechimea necesară pentru numire. Art. 14 alin. (3) din Metodologia privind detaşarea şi delegarea judecătorilor (Hotărârea Secţiei pentru Judecători nr. 1471/2023) prevede că delegarea nu este condiţionată de funcţionarea timp de cel puţin un an în instanţa respectivă, cerinţă obligatorie pentru ocuparea funcţiei prin numire”, explică membrul CSM, potrivit Agerpres.

Despre practica delegărilor în anul 2025, judecătoarea arată că în cadrul Secţiei pentru judecători au fost dispuse 345 delegări în funcţii de conducere și au fost aprobate 521 prelungiri de delegări.

“Un record a fost înregistrat în ședința din 9 iulie 2025, când s-au dispus: 50 delegări și 91 prelungiri de delegări. În numeroase cazuri a fost depășită durata maximă legală (6 luni + 6 luni), fiind de notorietate și situații de “delegare dublă”, respectiv delegarea în funcții de conducere a unor judecători aflați deja în delegare în funcții de execuție de la alte instanțe”, arată aceasta.

Judecătoarea din CSM a considerat necesară și precizarea motivelor care au stat la baza voturilor sale negative, “de cele mai multe ori singulare (1 la 8 sau 1 la 9)”, întrucât votul minoritar exprimat în activitatea administrativă a Secției pentru judecători nu se motivează în cuprinsul hotărârilor, respectiv:

– neîndeplinirea condițiilor de vechime sau de funcționare de minimum un an în instanța respectivă, în condițiile existenței unui număr semnificativ de judecători eligibili (ex.: Tribunalul București – 258 judecători activi; Curtea de Apel București – 249 judecători activi);

– neînscrierea sau retragerea din procedura de concurs pentru funcția de președinte;

– depășirea duratei maxime legale de un an a delegării.

Ramona Grațiela Milu a prezentat și o serie de propuneri de lege ferenda, prima referindu-se la susținerea, de principiu, la revenirea ocupării prin concurs a funcțiilor de vicepreședinte, similar funcțiilor de președinte, așa cum prevedea legislația anterioară anului 2022.

“Orice funcție de conducere trebuie să fie ocupată printr-o procedură obiectivă și competitivă, care să confere legitimitate, profesionalism și autoritate reală”, spune judecătoarea.

O a doua propunere vizează reconfigurarea colegiilor de conducere, prin revenirea la formula în care majoritatea membrilor erau aleși, reprezentativitatea fiind esențială pentru ca deciziile administrative să fie percepute ca expresia voinței colective, nu ca rezultatul voinței unei singure persoane, menționează Milu.

“Concentrarea excesivă a puterii în mâinile președinților, în special la nivelul curților de apel, are efecte directe nu doar asupra administrării instanțelor, ci și asupra carierei judecătorilor: evaluări, promovări, repartizarea pe secții, specializarea completurilor, planificarea ședințelor și serviciile de permanență”, subliniază Ramona Grațiela Milu.

O a treia propunere înaintată de aceasta vizează limitarea strictă a delegărilor (maximum 6 luni + o singură prelungire), interzicerea delegării în funcții de conducere a judecătorilor de la alte instanțe sau care nu îndeplinesc condițiile legale, admiterea unor excepții doar în cazul neocupării funcției prin două proceduri consecutive.

“Analiza datelor oficiale arată o proporție covârșitoare a funcțiilor de conducere ocupate prin delegare, inclusiv peste durata maximă prevăzută de lege. Actualul model legislativ permite o centralizare excesivă a puterii, incompatibilă cu un corp profesional de înalt nivel, perfect capabil să participe real la procesul decizional. Apreciez că acest model reprezintă un regres față de cadrul legislativ anterior anului 2022 și generează o cultură organizațională percepută ca toxică și contraproductivă, în contradicție inclusiv cu recomandările Comisiei de la Veneția, care a susținut explicit proceduri concurențiale pentru ocuparea funcțiilor de vicepreședinte”, transmite Ramona Grațiela Milu.