Federația “Solidaritatea Sanitară” din România (FSSR) anunță publicarea primei forme a strategiei naționale de acțiune împotriva agresiunilor lor la adresa profesioniștilor din sănătate (2026 – 2030) și deschiderea procesului de consultare publică a propunerilor formulate.
Documentul este adresat Guvernului, Ministerului Sănătății, Parlamentului și tuturor instituțiilor cu responsabilități în domeniu
Potrivit unui comunicat transmis, duminică, AGERPRES, documentul, care este adresat Guvernului, Ministerului Sănătății, Parlamentului și tuturor instituțiilor cu responsabilități în domeniu, reprezintă răspunsul FSSR la un fenomen care a depășit de mult stadiul de “cazuri izolate”.
Strategia este structurată pe opt piloni de intervenție:
- Guvernanță, responsabilitate și conformare: aplicarea obligatorie a procedurilor CCMS și a obligațiilor SSM, cu indicatori și audit;
- Cadrul juridic și aplicarea legii: infracțiune specifică, urmărire din oficiu, amenzi administrative, interdicții de acces;
- Securitate fizică și tehnologică: standarde minime naționale, achiziții de pază condiționate, butoane panică, CCTV;
- Management operațional: protocoale de intervenție (“cod de violență”), cooperare rapidă cu forțele de ordine;
- Competențe și cultură organizațională: formare în de-escaladare, reducerea cauzelor organizaționale ale violenței;
- Raportare și un Observator Național: sistem unitar de raportare, reducerea sub-raportării, analize anuale;
- Sprijin pentru victime: asistență juridică, psihologică, recunoașterea agresiunilor ca accidente de muncă;
- Integrarea siguranței personalului în standardele ANMCS: un set de 28 de indicatori dedicați, propuși pentru includerea în ediția a III-a a standardelor de acreditare.
Ce priorități solicită FSSR
Prin această strategie, FSSR solicită ca priorități: adoptarea strategiei naționale și constituirea unui mecanism interministerial de implementare, aplicarea imediată a Procedurii din Anexa nr. 11 CCMS în toate unitățile sanitare, cu audit și consecințe pentru neconformare, standardizarea securității în spitale: standard minim național și achiziții de pază orientate pe performanță, precum și crearea Observatorului Național și a sistemului unitar de raportare a agresiunilor.
Alte priorități ale federației sunt elaborarea unui pachet legislativ dedicat: infracțiune specifică, urmărire din oficiu, amenzi administrative, celeritate, a unui program național de sprijin post-incident pentru victime și integrarea indicatorilor de siguranță a personalului în standardele ANMCS de acreditare.
Forma finală a strategiei va include rezultatele a două conferințe programate la Cluj-Napoca (27 februarie), având ca temă centrală calitatea vieții profesionale, și la Conferința de la Târgu Mureș (13 martie), ce are ca temă evaluarea contextului actual din perspectiva unor noi prevederi specifice în CCMS, se menționează în comunicatul citat.
Conform FSSR, în săptămâna 16 – 22 februarie, două agresiuni grave asupra medicilor aflați în exercițiul funcției – la UPU Târgu Jiu și în sala de resuscitare a Spitalului Orășenesc Borșa – au readus în atenția publică vulnerabilitatea structurală a personalului medical din spitalele publice românești.
Departamentul pentru Situații de Urgență a calificat lovirea unui medic în timpul resuscitării drept un act de “gravitate extremă”. Conform datelor Organizației Mondiale a Sănătății, între 8% și 38% dintre lucrătorii din sănătate suferă violență fizică la un moment dat în cariera lor.
Federația Europeană a Asistenților Medicali raportează că riscul de violență ajunge până la 80% în unele țări europene. România nu dispune încă de date sistematice în domeniu, ceea ce, în sine, constituie o parte a problemei.
“Protejarea profesioniștilor din sănătate nu este un privilegiu corporatist. Este o condiție fundamentală pentru ca sistemul de sănătate să poată funcționa, iar cetățenii să poată beneficia de îngrijiri medicale de calitate”, a subliniat FSSR.
Bărbatul care a agresat un medic la spitalul din Borșa a fost reținut
Bărbatul care, în seara zilei de 20 februarie, a agresat un medic la spitalul din orașul Borșa, a fost reținut duminică, anunță oficialii Poliției Maramureș. Pe numele agresorului anchetatorii pot solicita emiterea unui mandat de arestare.
Reprezentanții Poliției Județene Maramureș informează că duminică a fost emisă ordonanță de reținere pe numele bărbatului care vineri seara a agresat un medic la spitalul din Borșa, inculpatul fiind introdus în centrul de arestare preventivă al Poliției Maramureș.
Luni, el va fi prezentat instanței de judecată, anchetatorii solicitând dispunerea unei alte măsuri preventive pe numele agresorului.
Incidentul a avut loc în seara zilei de vineri, 20 februarie.
Jurnaliștii de la bistriteanul.ro scriu ca medicul profesează la spitalul județean din Bistrița și face gărzi și la Borșa.
Potrivit acestora, în momentul în care a fost atacat, medicul făcea manevre de resuscitare unei paciente.
Ginerele femeii a vrut să intre în sală în care aceasta se afla și pentru că a fost refuzat, acesta l-a lovit pe medic. În cele din urmă, femeia a fost declarată decedată.
Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a solicitat sâmbătă public tuturor managerilor unităților sanitare să convoace de urgență serviciile interne de protecție și firmele de securitate care asigură paza spitalelor, pentru a stabili reguli clare și proceduri actualizate de intervenție, în urma unui nou caz de medic agresat în spital, în județul Maramureș, după ce în cursul săptămânii un alt caz a avut loc la Târgu Jiu.
Și secretarul de stat Raed Arafat, șef al Departamentului pentru Situații de Urgență, declară că agresarea unui cadru medical aflat la datorie rupe grav relația de încredere dintre societate și cei care o îngrijesc.
Potrivit acestuia, avem obligația să luăm poziție și să acționăm, nu doar prin sancțiuni legale, care există și sunt severe, ci și printr-un mesaj public ferm: “Medicii, asistenții, paramedicii, pompierii nu sunt ținte, așa cum nu sunt nici polițiștii sau jandarmii.”