În ultimii ani, atacurile de urși asupra oamenilor din România au crescut. În 2019-2020, au fost peste 1.000 de intervenții de urgență. În 2021, numărul a ajuns la peste 1.500 de cazuri.

Președintele Klaus Iohannis a cerut autorităților să găsească o soluție pentru a proteja oamenii. Acesta a făcut aceasta de două ori, subliniind importanța unei acțiuni eficiente.

Între 2011 și 2016, metodele de intervenție nu s-au schimbat mult. Au fost folosite puști cu tranchilizant, dar și împușcături. Aceasta a provocat multă nemulțumire în rândul oamenilor.

Legea care permite uciderea urșilor agresivi este un subiect disputat. Oamenii se întreabă dacă aceasta protejează comunitățile sau conservă speciile. Este important să găsim soluții pentru a echilibra siguranța publică cu conservarea naturii.

Cadrul legal pentru intervenția imediată în caz de atac al urșilor

Ordonanța de Urgență nr. 81/2021 definește modul de intervenție rapidă. Aceasta vizează prevenirea și combaterea atacurilor ale ursului brun împotriva oamenilor și a proprietăților lor în orașe. Ordonanța de urgență stabilește și modul de monitorizare a acțiunilor de alungare, tranchilizare, relocare, extragere prin eutanasiere sau împușcare.

Scopul principal: protejarea vieții, integrității și bunurilor cetățenilor

Scopul acestei ordonanțe este protecția vieții și integrității persoanelor. De asemenea, se urmărește sănătatea și securitatea publică. Nu se vizează afectarea conservării ursului brun.

“Petiția „STOP vânătorii de trofee” a strâns aproape 80.000 de semnături din 100.000 necesare.”

Implementarea ordonanței de urgență vine în contextul unei creșteri a atacurilor ale urșilor. Statul român a fost obligat să plătească despăgubiri de 15.000 de euro într-un caz din 2018. Acțiunile de intervenție imediată au fost criticate pentru lipsa de eficiență.

Metode de intervenție aprobate: de la alungare la extragere prin împușcare

Ordonanța de Urgență nr. 81/2021 definește metodele de intervenție pentru atacurile de urs. Primul pas este alungarea ursului din zonă. Dacă nu reușește, se apelează la tranchilizare și relocare într-o zonă mai puțin locuită.

În situații extreme, când alungarea sau tranchilizarea nu este posibilă, se poate recurge la extragere prin împușcare.

“Acțiunile trebuie efectuate în mod gradual, încercându-se întâi alungarea ursului din comunitate, iar împușcarea sau eutanasierea rămânând ultima variantă în cazul în care acesta reprezintă o amenințare imediată.”

Scopul intervenției este protecția vieții și bunurilor cetățenilor. Aceasta nu poate dura mai mult de 24 de ore. Dacă nu se realizează obiectivele, operațiunea se încheie.

lege, ucidere urși agresivi: Situația actuală a atacurilor de urs în România

În ultimii ani, numărul atacurilor de urs a crescut mult în România. În perioada 1 ianuarie 2016 – 22 iunie 2021, au fost primite 6.400 de apeluri 112. Acestea au fost datorate atacurilor de urs, prezenței lor în locuri publice sau private și pagubele produse.

Date statistice privind apelurile de urgență și intervențiile efectuate

Anii 2019 și 2020 au văzut cele mai multe apeluri. În 2021, au fost 1.493 de apeluri, ceea ce reprezintă 85,6% din totalul din 2020. Aceste cifre arată că problema atacurilor de urs este gravă și că este nevoie de intervenții rapide.

“Noua lege prevede două cote diferite de vânătoare pentru ursul brun: 426 pentru prevenție și 55 pentru situațiile în care animalele devin periculoase.”

Ministerul Mediului a aprobat împușcarea a 440 de exemplare de urs în ultimii doi ani, cu doar 56% din aceste cote realizate. Această cifră scăzută arată că autoritățile au dificultăți în gestionarea situațiilor de atac de urs.

Statisticiile arată că este nevoie urgentă de o lege clară pentru a proteja oamenii de atacurile de urs. Trebuie să găsim un echilibru între siguranța oamenilor și conservarea ursilor.

Argumente pro și contra extinderii ariei de aplicare a legii

Parlamentarii UDMR au propus un amendament. Aceasta modifică Ordonanța de Urgență nr. 81/2021, eliminând sintagma “intravilan”. Astfel, ar permite intervenția la ursul agresiv în orice zonă, inclusiv în extravilan. Motivul este atacurile frecvente ale animalelor în gospodării, la ferme și în ocoale silvice.

Pe de altă parte, Administrația Prezidențială spune că extinderea ariei de intervenție trebuie să fie clară și bine definită. Trebuie să aibă obiective clare și control asupra responsabilităților. Aceasta ar preveni abuzurile în aplicarea legii.

Opinii ale autorităților și ONG-urilor de mediu

ONG-urile de mediu insistă pe realizarea unui recensământ al populației de urs. Ei propun măsuri preventive, ca garduri electrice în jurul curților. Acestea ar ajuta la reducerea conflictelor între oameni și animale, fără a extinde mult aria de aplicare a legii.

În schimb, unele autorități locale susțin extinderea legii. Ei spun că atacurile de urs sunt o amenințare reală pentru siguranța publică în multe zone ale țării.

Necesitatea unui cadru legislativ echilibrat pentru protecția cetățenilor și conservarea speciei

Administrația Prezidențială spune că trebuie să găsim un echilibru între protejarea vieții oamenilor și a integrității lor fizice. Pe de altă parte, trebuie să previnim atacurile animalelor sălbatice, care sunt protejate. Trebuie să găsim soluții legislative care să asigure siguranța în comunități și să protejeze aceste specii.

Președintele Klaus Iohannis subliniază importanța procedurilor clare pentru a interveni când animale sălbatice ajung în orașe. Vrea să prevină emoțiile inutile și să asigure o intervenție eficientă. Acest cadru legislativ echilibrat trebuie să protejeze cetățenii și să promoveze conservarea speciei.

Găsirea unui echilibru este crucială pentru a asigura securitatea publică și a proteja natura României. Doar cu o abordare responsabilă și echilibrată vom reuși să atingem ambele obiective.