Articol actualizat pe 25 June 2025
Academia Română, sub conducerea istoricului Ioan Aurel Pop, a adoptat un nou statut, publicat recent în Monitorul Oficial. Una dintre schimbările majore este adăugarea unei noi atribuții care îi va permite să se implice în activitatea Ministerului Educației și Ministerului Culturii. Cu toate acestea, Academia Română a atras atenția pentru membrii săi acuzați de corupție, ultranaționaliști, așa-numiții suveraniști asociați cu candidații extremiști și susținători ai curentului protocronist apărut în perioada comunistă.
Decizia Academiei Române de a se implica în activitatea Ministerului Educației
Noul statut al Academiei Române îi conferă următoarele atribuții:
- Colaborarea cu ministerele de resort pentru identificarea de soluții comune privind problemele din domeniul educației, cercetării științifice și culturii.
Una dintre acțiunile recente care denotă distanțarea Academiei Române de modernitate este respingerea candidaturii scriitorului Mircea Cărtărescu printr-un vot din februarie 2025. Doi membri ai Academiei care s-au opus lui Cărtărescu au studiat în URSS: Valeriu Matei, membru corespondent și director general al editurii Academiei Române, și Ion Hadârcă, autor de ode dedicate lui VI Lenin.
Reacția sociologilor și a intelectualilor la membrii controversați ai Academiei Române
Academia Română l-a primit ca membru corespondent pe Ilie Bădescu, sociolog care a scris prefața la una dintre cărțile lui Dughin, în ciuda unei scrisori deschise semnate de zeci de intelectuali. Aceștia au exprimat dezacordul față de primirea lui Bădescu în Academia Română, pe motiv că publicațiile sale nu justifică calitatea de membru al instituției.
Sub egida Academiei Române au avut loc conferințe în care s-a pus sub semnul întrebării teoria sincronizării României cu Vestul. La una dintre aceste conferințe au vorbit mai multe personaje cu poziții publice controversate, inclusiv Ilie Bădescu, Radu Baltasiu (candidat AUR la alegerile parlamentare) și Cristi Pantelimon, secretarul științific al Institutului de Sociologie din subordinea Academiei Române.
Discrepanțele financiare din cadrul Academiei Române
În cadrul Academiei Române, finanțată cu aproximativ 100 de milioane de euro anual din bugetul de stat, există o discrepanță semnificativă între liderii instituției și tinerii cercetători. Prezidiul Academiei Române, alcătuit din 6 academicieni, primește anual aproximativ 300.000 de euro sub formă de salarii, indemnizații de merit și de membru.
FAQ
1. Care este noul statut adoptat de Academia Română?
Noul statut al Academiei Române îi permite să se implice formal în activitatea Ministerului Educației și Ministerului Culturii.
2. Care sunt criticiile aduse membrilor Academiei Române?
Membrii Academiei Române au fost criticați pentru acuzații de corupție, ideologii ultranaționaliste și promovarea curentului protocronist.
3. De ce a fost respinsă candidatura lui Mircea Cărtărescu?
Candidatura scriitorului Mircea Cărtărescu a fost respinsă de Academia Română în februarie 2025 din motive controversate.
4. Ce discrepanțe financiare există în cadrul Academiei Române?
Liderii Academiei Române beneficiază de sume semnificative din bugetul instituției, în timp ce tinerii cercetători se confruntă cu lipsa resurselor necesare desfășurării activității.
5. Care este poziția sociologilor și a intelectualilor față de membrii controversați ai Academiei Române?
Sociologii și intelectualii au exprimat dezacordul față de primirea unor membri controversați în Academia Română, pe motiv că aceștia nu corespund standardelor instituției.
Concluzie
Academia Română își extinde atribuțiile pentru a se implica formal în activitatea Ministerului Educației și Ministerului Culturii, însă această decizie a fost întâmpinată cu critici din partea unor sociologi, intelectuali și cercetători. Discrepanțele financiare și ideologice din cadrul Academiei Române ridică semne de întrebare cu privire la direcția instituției și la valorile pe care le promovează.
Această evoluție ridică o serie de dileme și provocări pentru comunitatea academică și culturală din România, subliniind importanța transparenței, diversității de opinii și respectului pentru etica cercetării științifice.
Dacă aveți păreri sau întrebări despre implicarea Academiei Române în activitatea Ministerului Educației, vă invităm să le împărtășiți în comentarii sau să distribuiți această știre pentru a începe o discuție constructivă pe această temă.
