Ateismul și anti-fascismul în România post-comunistă: de la discreditare la creșterea extremismului de dreapta

Ateismul și anti-fascismul în România post-comunistă: de la discreditare la creșterea extremismului de dreapta

Articol actualizat pe 30 March 2025

Efectele căderii regimului comunist

Unul dintre efectele perverse de după căderea regimurilor comuniste a fost discreditarea în bună măsură a ateismului și a anti-fascismului, compromise în ochii opiniei publice de anexarea lor de către propaganda comunistă. Ateismul nu a fost inventat de comuniști, care nu dețin nici monopolul anti-fascismului.

Respingerile post-comuniste

După 1989 și prăbușirea regimurilor comuniste, respingerea ideologiei comuniste a inclus și respingerea ateismului și anti-fascismului. Astfel, în România de azi, dacă ești ateu sau doar dacă exprimi o critică la adresa religiei riști să fii etichetat drept „comunist”. La fel, dacă critici propagandă legionară sau faci afirmații antisemite, riști să fii catalogat drept „comunist”.

Cresterea extremismului de dreapta

Mai grav este creșterea influenței extremei drepte în România post-comunistă. Naționalismul, încurajat de regimul comunist, a explodat după 1990, luând forme extreme. Autoritățile au fost nevoite să incrimineze apologia fascismului, iar discursul fascizant a devenit din ce în ce mai prezent.

Legături cu fascismul și extremismul religios

Legăturile cu fascismul ale unor personalități interbelice au fost ascunse, iar unii clerici ortodocși au promovat reabilitarea Mișcării legionare. Cultele neo-protestante au sprijinit referendumul „pentru familie” din 2018, promovând un discurs homofob la nivel național.

Situația politică actuală

În România de azi, extremismul de dreapta și ortodoxismul s-au împletit, iar partidele extremiste au obținut o treime din mandatele parlamentare. Cât de mult seamănă actuala situație cu perioada interbelică, când extremismul a dus la prăbușirea democrației?

Reevaluarea atitudinii față de ateism și anti-fascism

Disprețul față de cei care atrag atenția asupra amestecului dintre religie și politică sau care avertizează asupra pericolului neo-fascist sau neo-legionar poate avea legătură cu discreditarea ateismului și anti-fascismului în perioada post-comunistă. A fi ateu sau anti-fascist nu înseamnă a fi comunist sau bolșevic, ci înseamnă a fi democrat.

  • Ateismul și anti-fascismul au fost discreditate după căderea regimurilor comuniste.
  • Creșterea extremismului de dreapta a avut loc în România post-comunistă.
  • Legăturile cu fascismul și extremismul religios au devenit mai vizibile în ultimii ani.
  • Partidele extremiste au obținut o treime din mandatele parlamentare în România.
  • Reevaluarea atitudinii față de ateism și anti-fascism este necesară pentru protejarea democrației.

Urmărește mai jos producțiile video ale G4Media:

În lumina acestor evoluții, este esențial să reflectăm asupra valorilor democratice și să ne opunem extremismului de orice fel. A fi conștient de istoria noastră recentă și de impactul căderii comunismului asupra societății noastre poate fi primul pas către o schimbare pozitivă.

FAQ

1. Ce a dus la discreditarea ateismului și anti-fascismului în România post-comunistă?

Propaganda comunistă a asociat aceste ideologii cu regimul său, compromițându-le în ochii publicului.

2. Care sunt efectele creșterii extremismului de dreapta în România?

Extremismul de dreapta amenință valorile democratice și promovează intoleranța și discriminarea.

3. Cum pot fi contracarate legăturile cu fascismul și extremismul religios în societatea românească?

Educația și conștientizarea publicului cu privire la pericolele acestor ideologii pot contribui la diminuarea influenței lor.

4. Care este impactul politic al partidelor extremiste în România?

Partidele extremiste pot destabiliza echilibrul politic și pot afecta procesul democratic.

5. Ce pot face cetățenii pentru a proteja democrația și valorile democratice în România?

Cetățenii pot să-și exprime opoziția față de extremism prin participarea la procesul democratic și prin promovarea valorilor de toleranță și respect reciproc.

Încurajăm cititorii să reflecteze la aceste provocări și să contribuie la construirea unei societăți mai echilibrate și mai incluzive. Dacă aveți păreri sau întrebări, vă invităm să le împărtășiți în comentarii sau să distribuiți acest articol pentru a încuraja un dialog constructiv.

Articol preluat de pe: G4

EkoNews