O actriță susține că a fost înșelată de escroci care s-au pretins de la Poliție, bancă și de la Banca Națională determinând-o să încheie un credit de 100.000 de lei, iar banii să le dea lor. Patricia Brad, de la Teatrul Național din Cluj, a povestit întâmplarea pe Facebook, pentru a avertiza și alte persoane care pot cădea în plasa unor astfel de infractori. O poveste similară, datată cu doar câteva zile înainte, a avut un final mai fericit.

Actrița povestește că a primit un telefon de la o persoană ca fiind de la Banca Transilvania, fiind avertizată că cineva încearcă să facă un credit pe numele său, urmând a se deschide o anchetă.

”Mă înștiințează că mă va suna un inspector financiar de la BNR și să colaborez cu dumnealui pentru binele anchetei. Și intră în scenă așa numitul DAVID ORȚAN care mă sună de pe un număr de fix, după care pe WhatsApp îmi trimite „legitimația” dumnealui precum și un contract de confidențialitate pe care mă pune să îl citesc cu atenție. De aici înainte nu mai aveam voie să dezvălui nimănui nimic din ce aveam să vorbim. Îmi iau la revedere prin semne de la oamenii cu care eram și plec îndată spre CEC să fac un credit pe numele meu, desigur suma maximă”, declară femeia.

Actrița spune că persoana de la telefon a pus-o să intre pe site-ul BNR pentru a verifica dacă numărul de telefon de pe care este apelată este același cu cel din dreptul numelui său. Ulterior, femeia a fost avertizată că este urmărită prin camerele de supraveghere de la bancă.

”Din fericire, site-ul Anaf nu mergea la CEC, așa că am avut în sfârșit curajul să îi închid telefonul și să mă urc în primul autobuz care să mă ducă acasă. În autobuz mă sună din nou „politia” să îmi spună că obstrucționez ancheta în desfășurare și că, dacă nu am citit bine contractul de confidențialitate, acolo scrie că voi primi amendă dacă nu colaborez. Așa că, mă dau jos din autobuz, alerg spre o altă bancă indicată de ei și fac un credit de 100.000 fiind în tot acest timp în direct cu „inspectorul” BNR”, mai povestește femeia.

”De aici mi s-a spus să le trimit toți banii ca dumnealui să îmi închidă linia de credit și astfel să nu mai pot fi fraudată. Fraierită. Folosită. M-am tot rugat azi noapte să mă mai trezesc o dată pe data de 8 aprilie și să nu mai fac încă o dată greșelile pe care le-am făcut ieri”, relatează actrița.

Aceasta a adăugat că a postat întâmplarea chiar la cererea Poliției, care prin asta ar vrea să educe populația împotriva acestui tip de fraude.

”Din păcate este adevărat, iar prejudiciul este mult mai mare decât suma amintită, întrucât eu va trebui să plătesc și dobânzile la acea sumă. În total 28.000 de euro”, a adăugat actrița, precizând că persoanele cu care a vorbit la telefon aveau accent moldovenesc.

Alte cazuri similare

Cazul actriței Patricia Brad nu este singurul, semn că activitățile de fraudare în numele instituțiilor statului și care folosesc nume deja existente pentru a nu da de bănuit s-au înmulțit în ultima perioadă.

O altă postare similară a fost făcută pe Facebook de o altă femeie care povestește cum a fost sunată de o persoană care s-a prezentat cu numele unui inspector de poliție de la secția 6, nume confirmat online de victima tentativei de fraudă.

Acesta spune că un presupus infractor a folosit o procură falsă ca să scoată bani din contul victimei de la o bancă la care ea nu are cont.

”Suspect. Dar nu contează că acolo nu am cont, că se poate duce cu acea procură la orice bancă (până nimerește, gen). Eu știu câte scams sunt pe timpul și pe banii noștri, de aceea eram cu internetul lângă mine. Domnul Răducanu există în realitate, e inspector la secția 6, la fel îl găsesc și pe infractor pe site-ul Interpol. Bun. Merg cu domnul de la telefon pe firul poveștii, îmi explică cum deschide dosar penal, cum trebuie să îmi urmărească telefonul și cum fac pușcărie dacă spun cuiva despre această ”investigație”. Mi-a trimis pe WhatsApp poza cu infractorul “pentru recunoaștere”, dar și (vezi dom’le) legitimația lui. Discursul a fost foarte bine pus la punct pentru un necunoscător al procedurilor judiciare”, scrie aceasta.

Individul a cerut mai multe date despre persoana apelată, inclusiv băncile la care are cont și apoi a redirecționat apelul către „BNR”.

”M-a redirecționat către „BNR” care, vezi domne, mă despăgubește pt orice pierdere dacă colaborez și nu divulg informații. Apoi, m-a pus să instalez Signal să continuăm discuția pe video acolo…. opaaaaa!”

De data aceasta, tentativa de fraudă nu a fost de succes după ce un apropiat al victimei a sunat la Secția de Poliție despre care vorbea individul, unde i s-a confirmat că numele subinspectorului este folosit într-o tentativă de fraudă.

”Când a auzit Tudor de Signal, că eu cică nu puteam să ies din apel, a sunat imediat la secția unde domnul subinspector Răducanu lucrează. Oamenii de acolo: – O sună în numele lui Răducanu, nu? E fraudă, vă așteptăm să depuneți plângere! Am sunat la bănci, nu se pot scoate bani în baza unei procuri. Sub NICIO formă. Așa că aveți grijă ce date dați și cui, niciodată nu puteți ști cine e la capătul liniei. Și cu cine vorbiți pe video ca sa vă fure ceva date biometrice (ca recunoașterea facială pt Revolut). Acum mă sună tot felul de numere și nu știu dacă sunt cei cu frauda sau clienți! ”

Avertismentul BNR

Banca Națională a României a avertizat joi, 10 aprilie, într-un comunicat de presă, că, în ultima perioadă, a fost semnalată intensificarea tentativelor de fraudă de tip spoofing – apeluri telefonice, mesaje și site-uri care disimulează o comunicare oficială a unei instituții bancare sau a unei autorități a statului (ANAF, Poliția Română etc) – în care identitatea vizuală a Băncii Naționale a României (BNR) a fost utilizată, vizând obținerea de date personale sau efectuarea unor acțiuni care pot duce la tranzacții financiare bazate pe informații false (de tip ponturi sau recomandări de investiții).