O companie din domeniul contabilității atrage atenția că există un val de decizii de declarare de inactivitate fiscală pentru sute, potențial mii de companii din România.
S-a ajuns în această situație în timp ce inspectorii de la Antifraudă ANAF nu au găsit, în cadrul controalelor desfășurate, reprezentanții firmelor la sediile sociale, fără ca unele dintre acele societăți să fi avut datorii către stat la momentul controlului.
„Concret, citând doar articolul 92, alineatul 1, fără să precizeze vreo literă, din Codul de Procedură Fiscală, ANAF anunță prin SPV contribuabilul că de la data comunicării deciziei a fost declarat inactiv fiscal”, a transmis CC Tax Advisory.
Compania arată că există 7 situații în care contribuabilul poate fi declarat inactiv fiscal:
a) nu își îndeplinește, pe parcursul unui semestru calendaristic, nicio obligație declarativă prevăzută de lege;
b) se sustrage controalelor efectuate de organul fiscal central prin declararea unor date de identificare a domiciliului fiscal care nu permit organului fiscal identificarea acestuia;
c) organul fiscal central constată că nu funcționează la domiciliul fiscal declarat;
d) inactivitatea temporară înscrisă la Registrul Comerțului;
e) durata de funcționare a societății este expirată;
f) societatea nu mai are organe statutare;
g) durata deținerii spațiului cu destinația de sediu social este expirată.
CC Tax spune că inactivitatea fiscală, din analiza art. 92 alin. (1) Cod de Procedură Fiscală care reglementează o conduită fiscală problematică, are un rol atât juridic, cât și economic. Firma fantomă reprezintă doar o entitate comercială înregistrată în mod legal, dar cu o viață scurtă și cu beneficiari reali necunoscuți, de cele mai multe ori, organelor fiscale. Or, în multe dintre cazurile sancționate nu este vorba despre așa ceva: firmele despre care vorbim noi aveau istoric, erau la zi cu plata impozitelor, aveau organe de conducere cunoscute autorităților.
Deciziile de inactivitate fiscală devin problematice pentru contribuabilii aflați în cel puțin două situații:
1. Nu derulează activitate comercială la sediul social. Exemplu: Un magazin de comerț cu amănuntul care prestează activitatea comercială în alt loc.
2. Prestează activitatea la terți. Cu titlu de exemplu, CC Tax Advisory indică câteva categorii de mici contribuabili afectați de această interpretare abuzivă a ANAF:
• Un instalator, care are SRL cu sediul social, dar prestează activitatea la clienți, prin specificul muncii sale.
• Un electrician, care are SRL cu sediul social, dar prestează activitatea la clienți, prin specificul muncii sale.
• Un mic transportator de marfă – un cap de TIR, care are sediul social la o adresă, dar prin natura muncii sale nu poate fi prezent la sediul social și să își deruleze activitatea din CAEN.
„Procedura oficială spune că dacă organul fiscal nu găsește contribuabilul, atunci îl invită la sediul ANAF. În București, ANAF nu a făcut asta. A emis direct decizii de inactivitate fiscală. Alte administrații fiscale din țară au ales să respecte procedura fiscală. Problema uriașă cu această abordare este că din momentul în care este declarat inactiv fiscal, contribuabilul pierde instant codul de TVA. Asta nu înseamnă însă că nu mai colectează TVA, ci doar că nu îl mai poate deduce. Deci, statul român, în același timp sancționează firma respectivă, dar are încredere în ea, în continuare, să colecteze TVA.
Acum, experții contabili, care aveau și așa doar 7 zile să facă raportarea semestrială pentru firmele cu venituri de peste 1 milion de euro, pentru că ANAF a publicat cu mare întârziere formularul, trebuie să oprească tot și să scrie contestații la deciziile de inactivitate fiscală. Pentru că termenul de contestație este unul foarte mic, iar dacă nu contestă decizia, contribuabilii rămân cu un cost de 21%. Nimeni nu contestă nevoia de a combate evaziunea, dar aici vorbim despre firme care erau la zi cu toate plățile către stat. Este un exemplu în plus că trebuie făcută odată o armonizare între Codul de Procedură Fiscală și restul legilor care reglementează activitatea economică.
Pentru că nu se poate să îi permiți unui operator economic să aibă activitate la terți și apoi să îl declari inactiv pentru că nu l-ai găsit la sediul social, în condițiile în care Registrul Comerțului știe exact ce firme au activitate la terți, ce firme au puncte de lucru și ce firme au declarat sau nu activitate la sediul social. Mai mult, legea 102/2020 a eliminat obligativitatea de a avea doar o firmă înregistrată la un sediu social, deci contribuabilii care au contractat servicii de găzduire sediul social nu au încălcat nicio lege”, a explicat procedura CEO CC Tax Advisory, Cornelia Năstase.
Ți-a plăcut articolul?
Vrem să producem mai multe, însă avem nevoie de susținerea ta. Orice donație contează pentru jurnalismul independent
Articol preluat de pe: Actualitate Ziare.com
