Oamenii
par să trăiască semnificativ mai mult decât media
globală, în anumite regiuni ale lumii, ajungând frecvent la vârste foarte înaintate. Aceste zone, devenite cunoscute sub denumirea de
„zone albastre”
, au fost intens promovate, dar şi contestate în ultimii ani. Un nou studiu arată că unele dintre ele sunt reale şi susţinute de dovezi solide, în timp ce altele şi-au pierdut acest statut în timp.

Conceptul de „zonă albastră” se referă la regiuni geografice bine delimitate în care există, de decenii sau chiar de peste un secol, o concentraţie neobişnuit de mare de persoane care ating vârsta de cel puţin 90 de ani, nonagenari şi centenari. Deşi termenul a fost introdus în urmă cu aproape 20 de ani, acurateţea datelor a fost pusă sub semnul întrebării, criticii invocând erori de înregistrare, documente incomplete sau vârste raportate incorect.

Analiza confirmă existența a două zone albastre clasice.

Prima este în Sardinia, în Italia, într-o regiune formată din şase sate din zona est-centrală a insulei, cunoscută sub numele de Ogliastra. Aici, proporţia centenarilor născuţi între anii 1880 şi 1900 a fost de aproximativ cinci ori mai mare decât media europeană și de trei ori mai mare decât media Sardiniei.

Spre deosebire de tendința globală, unde femeile ajung mai des la 100 de ani, în această regiune raportul dintre bărbați și femei centenari este aproape egal. Vârstele tuturor persoanelor peste 90 de ani au fost verificate prin confruntarea arhivelor civile și bisericești și prin reconstituirea arborelui genealogic al familiilor.

• Prima zonă albastră confirmată este în Sardinia, Italia, cu o proporție ridicată de centenari.
• A doua zonă confirmată este insula Ikaria din Grecia, cu o concentrație mare de persoane de peste 90 de ani.
• Alte două regiuni considerate zone albastre nu mai îndeplinesc criteriile specialiștilor.
• Izolarea geografică pare să fie un element comun al acestor zone clasice.

Descoperă mai multe despre longevitate aici

Studiul mai arată că un element comun al acestor patru zone clasice este izolarea geografică.

Sardinia, Ikaria și Okinawa sunt insule sau părți extinse de insule, iar Nicoya este o peninsulă care, până relativ recent, a fost greu accesibilă. Această izolare ar fi permis dezvoltarea unor particularități culturale și, posibil, genetice.

Cercetătorii subliniază că validarea zonelor albastre este importantă pentru că oferă oportunitatea de a înțelege stiluri de viață asociate cu o viață lungă și sănătoasă.

În același timp, documentarea dispariției unor astfel de zone poate oferi indicii valoroase despre factorii care se asociază cu o stare de sănătate mai precară la vârste înaintate. Studiul menționează și existența unor regiuni candidate în Țările de Jos, China și pe insula Martinica, care se află în prezent în proces de evaluare înainte de a fi acceptate drept noi zone albastre.