Profesorul de Drept Penal Sergiu Bogdan, de la Facultatea de Drept a Universității Babeș Bolyai Cluj, dar și politologul Cristian Pîrvulescu critică intenția președintelui Nicușor Dan de a implica SRI în lupta anticorupție. Aceștia susțin că SRI nu are ce căuta ca parte în lupta anticorupție, pentru că nu poate înlocui justiția. „Povestea este legată de a putea folosi informațiile provenite din structura de SRI ca probe în dosar. Asta e miza”, spune Sergiu Bogdan.

„Declarațiile președintelui Nicușor Dan privind revenirea SRI în lupta anticorupție exprimă o tensiune constituțională: extinderea rolului serviciilor spre zona judiciară contrazice principiul separației puterilor și controlul civil asupra informațiilor. Ideea reintroducerii SRI în câmpul anticorupției readuce umbra Securității și tentația unui stat tutelar care acționează în numele „interesului superior al națiunii”, a declarat pentru „Adevărul” politologul Cristian Pîrvulescu.

Profesorul susține că într-un stat de drept, siguranța națională nu poate substitui justiția:

„Corupția trebuie înțeleasă nu doar ca infracțiune, ci și ca instituție informală adânc înrădăcinată, ce nu se combate prin supraveghere, ci prin transparență, educație civică și instituții democratice puternice. Într-un stat de drept, siguranța națională nu poate substitui justiția, iar moralitatea publică aparține legii, nu serviciilor.”

Profesorul Sergiu Bogdan susține că primul element problematic este că și acum e același lucru.

„Și acum SRI trimite informări la Parchet. Care e noutatea? Deci iarăși au venit cei care l-au sfătuit și pe Traian Băsescu și fac exact același lucru. Nu se face anticorupție implicând serviciile. Serviciile informează. Într-un astfel de mecanism, SRI are activități economice, da? Întrebarea este „cum informează în legătură cu acelea?” Sau cine controlează chestia asta?”, spune acesta.

Profesorul amintește că, pe vremea lui Băsescu, „au încheiat acele protocoale prin care practic colaborau, în sensul în care ei făceau activitate de urmărire penală, în sensul în care ei făceau supraveghere operativă, ei făceau transcrieri, făceau mult mai multe”.

Acesta adaugă că, în ultima perioadă, Serviciile au făcut ceea ce era corect, respectiv au informat.

„Obținerea de informații operative e fix același lucru. Nu e nimic altceva. Este o încercare, care vine de la SRI, nu de la Nicușor. Băieții și-au pierdut job-ul. Nu cred că asta este miza acestui subiect. Dacă ai un personaj politic corupt, păi prinde-l. Nu-ți trebuie SRI-ul să-ți spună că e corupt. Persoanele corupte sau asupra cărora există suspiciuni de corupție sunt de notorietate. Orice jurnalist minimal documentat poate în două sau trei zile de documentare să găsească elemente relevante. Dar aici se pune și întrebarea, chiar dacă știm că un politician e corupt, SRI poate veni cu informații mult mai relevante decât ar putea să obțină un procuror. Evident că poate să vină cu informațiile, dar și acum putea să le dea. Problema e că nu putea să le furnizeze în mod formal, nu puteau fi folosite în instanță. Nu putea să zică că l-a interceptat pe X, fără mandat, evident. Povestea este legată de a putea folosi informațiile provenite din structura de SRI ca probe în dosar. Asta e miza”, mai declară profesorul.

Acesta susține că implicarea Serviciilor în anchetele penale le-ar deturna de la responsabilitățile lor de bază către activități de urmărire penală.

„În momentul în care SRI-ul face analiză de risc, suspiciuni, de tranzacții și de nu știu ce, asta ce înseamnă? Fix asta, activitate de urmărire penală. Adică decât să caute polițistul și procurorul tranzacțiile suspecte, primește un raport de la SRI în care îi se spune ce și cum. Pentru că asta înseamnă că, de fapt, dosarul nu mai este instrumentat de Parchet. Tu, ca procuror, nu ai control pe dosarul ăla. Tu primești ceea ce se dorește”, mai spune profesorul

„SRI-ul, ca orice serviciu de pe lumea asta, poate să se informeze din orice sursă. Problema nu este accesul lor la informație, problema este valoarea probatorie”, adaugă acesta.

Acesta subliniază faptul că legea fundamentală nu permite folosirea acestor probe.

„Nu, Constituția îți permite să informezi. De aceea se numește Serviciu de Informații, nu de investigații. În momentul în care eu fac cercetări în dosare, de fapt mă transform în organ de cercetare. Asta e toată nuanța”.

Sergiu Bogdan mai adaugă modul în care Serviciile erau implicate în anchete arată dacă sistemul funcționa sau nu și amintește cazuri de politicieni cercetați mult după ce procurorii au aflat informații legate de faptele de corupție.

„Întrebarea este câte din dosarele astea au finalizat cu soluție de condamnare? Lumea s-a uitat la ele? Noi nu vorbim despre subiectul acesta câte dosare erau. Dar câte s-au soluționat cu hotărâri de condamnare. Și dacă avem multe dosare cu soluții de achitare, ăsta este un argument împotriva mecanismului. Asta e testul meu. Când un politician este prins în acel moment când are putere și este executat, atunci sunt de acord că funcționează sistemul judiciar. Dacă este dovedit după ce pleacă cel puternic, atunci de fapt este o poveste. Da? Adică SRI avea înregistrările cu Udrea din 2011-2008. Toată lumea știa că-i coruptă. Adică nu era niciun secret de stat. Dar nu au apărut problemele decât după 2014”, mai spune acesta.

Ce declara Președintele

Nicușor Dan declara recent, într-un interviu, că vrea implicarea SRI în lupta anticorupție.

„Vrem (…) ca fenomenul corupției să fie o preocupare a Serviciului Român de Informații. Pe de altă parte, vrem ca mecanismele prin care Serviciul Român de Informații se preocupă de acest fenomen să fie absolut constituționale și demarcația între Servicii de Informații și Parchet să fie foarte bine făcut”, a spus Dan într-un interviu acordat Știrilor ProTV.