875 citiri

Hidrogenul este adesea prezentat drept soluția elegantă pentru o lume fără combustibili fosili. Arde fără să producă dioxid de carbon și promite să decarbonizeze industrii unde electrificarea este dificilă. Totuși, un studiu recent publicat în Nature arată că impactul hidrogenului asupra climei nu este chiar atât de simplu pe cât pare din sloganuri.

Analiza indică faptul că emisiile de hidrogen din ultimele decenii au contribuit deja la încălzirea globală cu aproximativ 0,02 grade. Valoarea este mică raportată la creșterea totală de aproape 1,5 grade față de era preindustrială, dar este suficient de clară încât să ridice semne de întrebare. Mai ales într-un context în care hidrogenul ar putea deveni omniprezent în industrie și transport.

De ce hidrogenul amplifică efectul metanului în atmosferă

Cheia problemei nu este faptul că hidrogenul ar fi un gaz cu efect de seră puternic. De fapt, el nu încălzește direct atmosfera în modul clasic în care o fac CO2 sau metanul. Impactul său apare indirect, prin chimia aerului, scrie Playtech.

În atmosferă există anumiți compuși extrem de reactivi, în special radicalii hidroxil, care acționează ca un fel de sistem de curățare. Aceștia sunt responsabili, printre altele, de descompunerea metanului, un gaz cu efect de seră mult mai puternic decât CO₂, dar cu o durată de viață mai scurtă.

Studiul arată că hidrogenul consumă o parte din acești radicali. Cu alte cuvinte, atunci când cantitatea de hidrogen din atmosferă crește, rămân mai puțini „detergenți” disponibili pentru a elimina metanul. Rezultatul este simplu, iar metanul persistă mai mult timp în aer și continuă să încălzească planeta pentru o perioadă mai lungă.

La acest mecanism se adaugă și alte efecte secundare. Interacțiunile chimice pot influența formarea ozonului, pot crește cantitatea de vapori de apă din stratosferă și pot modifica echilibre atmosferice care contează pe termen lung. Mai mult, există o legătură circulară: atunci când metanul se descompune, produce la rândul său hidrogen. Asta înseamnă că problemele celor două gaze sunt strâns legate și nu pot fi tratate separat.

Autorii studiului nu spun că hidrogenul trebuie abandonat. Mesajul este mai nuanțat. Hidrogenul poate avea un rol important în decarbonizarea industriei grele, a transportului maritim sau a aviației, dar numai dacă este tratat ca un vector energetic cu riscuri specifice.

Un prim aspect este producția. În prezent, cea mai mare parte a hidrogenului global este obținută din gaze fosile, cu emisii consistente de CO2. În aceste condiții, beneficiul climatic este discutabil. De aici vine accentul pus pe hidrogenul produs prin electroliză, folosind energie regenerabilă.

Al doilea aspect, evidențiat clar de noul studiu, este controlul pierderilor. Hidrogenul este o moleculă foarte mică și se infiltrează ușor prin conducte, rezervoare și sisteme de distribuție. Fiecare scurgere nu înseamnă doar bani pierduți sau riscuri de siguranță, ci și un potențial impact climatic indirect, prin prelungirea efectului metanului.

Cercetătorii subliniază că o economie a hidrogenului funcțională din punct de vedere climatic are nevoie de reguli stricte, tehnologii bine gândite și o înțelegere mult mai precisă a ciclului global al hidrogenului.