Procurorii au pregătit un referat de sesizare a Inspecției Judiciare (IJ) cu privire la judecătoarele Lia Savonea și Adriana Ispas, de la Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ), pentru modul în care acestea au dispus anularea condamnării lui Mario Iorgulescu.
Sesizarea privește „lipsa totală a motivării ori motivarea în mod vădit contrară raționamentului juridic, de natură să afecteze prestigiul justiției sau demnitatea funcției de judecător sau procuror și exercitarea funcției cu rea-credință sau gravă neglijență” – adică abateri disciplinare prevăzute de art. 271 lit. r) și s) din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor și al procurorilor.
Anchetatorii au analizat motivarea scrisă de judecătoarele Lia Savonea și Adriana Ispas și au concluzionat că soluția pe care au pronunțat-o pe 20 iunie 2024 e „contrară literei și spiritului legii”.
Judecătoarele Lia Savonea și Adriana Ispas au decis – cu majoritate de 2:1 față de opinia separată a judecătorului Dan-Andrei Enescu – anularea pedepsei de 13 ani și 8 luni de închisoare pronunțată definitiv de Curtea de Apel București și trimiterea cauzei spre rejudecare.
Cele două l-au favorizat, practic, pe Mario Iorgulescu, despre care trei judecători (unul la fond și doi în apel) au scris că era atâta de beat și de drogat încât era aproape imposibil să nu omoare pe cineva cu mașina.
De-a lungul timpului, Lia Savonea a luat mai multe decizii controversate, printre care și declararea ca neconform a rechizitoriului din dosarul ‘Revoluției’ în care este judecat Ion Iliescu.
Alte decizii controversate
Judecătoarea de la Înalta Curte notează în proiectul privind exercitarea atribuțiilor specifice funcției de conducere că o parte a publicului „nu are o înțelegere clară” a rolurilor și responsabilităților instituțiilor, astfel încât „eșecurile” sunt atribuite instanței, nu de puține ori, „fără temei”.
„Indiferent de obiectul unui dosar, cu o miză mai mare sau mai mică, și indiferent de materie, judecătorii nu decid în funcție de simpatii personale, ci aplică prevederile Codului civil, penal sau dispozițiile de Drept administrativ, ori din altă materie. Atunci când informațiile publice sunt incomplete sau, mai mult, când sunt prezentate trunchiat ori chiar tendențios, publicul tinde să judece cazurile emoțional”, spune magistratul.
Ea adaugă că anularea unui act administrativ al unei autorități publice în instanțele de contencios este expresia faptului că „legea este mai presus de orice autoritate”, indiferent de nivelul acesteia, reprezintă sancționarea ”unui exces de putere, nu demers abuziv al justiției”.
”În materia penală, spre exemplu, constatăm că în mod frecvent, în spațiul public, eșecurile procurorilor pentru rechizitoriile slabe, probele insuficiente sau anchetele penale defectuoase sunt imputate instanței de judecată. Confuzia între rolul acuzatorului și cel al judecătorului afectează grav încrederea în actul de justiție. Judecătorul nu este un executant al rechizitoriului, ci un garant al legalității și un arbitru imparțial care decide exclusiv pe baza probelor administrate în mod legal”, mai spune Savonea.
Potrivit acesteia, opinia publică este influențată înainte de verdict atunci când sunt furnizate declarații sau imagini care sugerează vinovăția.
„Se creează o presiune care generează un climat tensionat, iar prejudecățile create în spațiul public pot afecta inclusiv comportamentul participanților. Cum se ajunge într-un astfel de punct? Prin opțiunea organelor de urmărire penală de mediatizare, excesivă uneori, din chiar debutul anchetei penale, mai cu seamă în cauze în care există o miză publică, corectă, indiscutabil, de combatere a comportamentelor ilicite. Atunci când finalizarea unui astfel de dosar se face într-un mod diferit față de așteptările amplificate, peste limita dezbaterilor acceptate într-o societate democratică, este mai probabil ca publicul să identifice o problemă în zona instanței de judecată’, mai notează judecătoarea în proiect.
CSM discută candidatura lui Savonea pentru ICCJ
Secția pentru judecători din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) discută, luni, candidatura pentru funcția de președinte al Înaltei Curți de Casație și Justiție. Judecătoarea Lia Savonea este singurul candidat care s-a înscris în cursa pentru șefia Instanței supreme.
Pe 19 mai, Consiliul Superior al Magistraturii a anunțat declanșarea procedurii privind numirea unui nou șef al ICCJ.
Mandatul actualului președinte al Instanței supreme, Corina Corbu, încetează la jumătatea lunii septembrie.
Lia Savonea a promovat în funcția de judecător la Instanța supremă – Secția Penală în primăvara anului 2023, după ce, anterior, a ocupat funcția de președinte al Curții de Apel București.
Ea a fost membru al Consiliului Superior al Magistraturii în componența anterioară, deținând în anul 2019 și funcția de președinte al CSM.
Ți-a plăcut articolul?
Vrem să producem mai multe, însă avem nevoie de susținerea ta. Orice donație contează pentru jurnalismul independent
Articol preluat de pe: Actualitate Ziare.com
