Șeful Direcția Națională Anticorupție, Marius Voineag, a subliniat într-un interviu pentru Antena 3 CNN că anchetarea și trimiterea în judecată a fostului general Florian Coldea reprezintă una dintre cele mai sensibile și asumate decizii ale mandatului său. Voineag a respins ideea că ar fi fost influențat de presiuni publice sau politice, subliniind că respectă legea în mod riguros, indiferent de persoana vizată. Acesta a afirmat că, în lipsa probelor, decizia ar fi fost aceeași în orice context, declarând: „Dacă aș da timpul înapoi, să știți că la fel aș face lucrurile”.

Voineag a mai adăugat că DNA a evitat orice formă de „telejustiție” în dosarul Coldea pentru a nu afecta drepturile persoanelor cercetate, respectând astfel riguros procedurile legale. El a subliniat că deciziile strategice nu se traduc automat în schimbări operaționale și a recunoscut colaborarea constantă cu Serviciul Român de Informații (SRI), menționând că informațiile primite de la SRI au fost valoroase în activitatea instituției.

Colaborarea cu SRI și limitele cadrului legal

Referindu-se la relația cu SRI, Voineag a confirmat că schimbul de informații a fost constant în ultimii ani, inclusiv înainte de deciziile adoptate la nivelul Consiliului Suprem de Apărare a Țării. Acesta a subliniat însă că deciziile strategice nu se transformă automat în schimbări operaționale, evidențiind necesitatea unor modificări legislative pentru a operaționaliza aceste decizii.

Voineag a recunoscut importanța colaborării cu SRI, dar a subliniat că DNA nu poate depinde exclusiv de informațiile provenite din zona serviciilor de informații sau din anchete jurnalistice, ci are nevoie de un flux constant de sesizări de la instituțiile statului cu atribuții de control.

Bilanțul mandatului: „Am avut dosare de anvergură”

În apărarea activității DNA, Voineag a respins ideea că lupta împotriva corupției ar fi încetinit, subliniind că instituția s-a concentrat pe dosare complexe și de anvergură, chiar dacă acestea nu au generat un impact mediatic puternic. El a evidențiat că prioritizarea cazurilor pe baza faptelor importante a fost o strategie eficientă, evitând formularea de acuzații premature pentru a menține integritatea instituției.

Voineag a subliniat că DNA a avut dosare de mare importanță în ultimii ani, precum Portul Constanța, dosarul lui Iulian Dumitrescu sau cazul Buzatu, demonstrând astfel angajamentul instituției în lupta anticorupție.

Recuperarea prejudiciilor și „DNA 2.0”

Un alt aspect important al mandatului său a fost recuperarea prejudiciilor provenite din infracțiuni. Voineag a evidențiat importanța acestei măsuri în descurajarea corupției, subliniind că DNA a reușit să instituie sechestre în valoare de aproximativ 330 de milioane de lei, depășind astfel bugetul anual al direcției. El a menționat extinderea competenței DNA în combaterea evaziunii fiscale, subliniind potențialul instituției în acest domeniu.

Voineag a concluzionat că DNA a devenit o instituție profitabilă pentru societate, cu un rol important în recuperarea prejudiciilor și combaterea corupției.

Problemele sistemului și limitele luptei anticorupție

În încheiere, Voineag a atras atenția asupra disfuncționalităților structurale din sistemul de justiție, care afectează activitatea DNA. El a evidențiat importanța stabilității legislative în asigurarea unui cadru favorabil pentru lupta anticorupție. Voineag a criticat implicarea redusă a unor instituții de control în sesizarea infracțiunilor, subliniind necesitatea unei coordonări mai eficiente între aceste instituții pentru combaterea corupției.

„Noi încercăm să scoatem tot ce se poate mai bine în contextul dat”, a concluzionat procurorul-șef.