Refuzul public al președintelui României, Nicușor Dan, de a semna cererea de avizare a urmăririi penale pentru vicepremierul Oana Gheorghiu nu este doar o declarație controversată. Este un act cu implicații profunde asupra funcționării statului de drept, asupra independenței justiției și asupra echilibrului constituțional al puterilor în stat.
Prin afirmația că „o opinie nu poate constitui o faptă penală” și prin anunțul tranșant că nu va semna cererea de avizare, președintele intră într-o zonă periculoasă, deopotrivă politic și juridic.
Este esențial de subliniat faptul că președintele statului nu are competența legală de a decide ce reprezintă sau nu o infracțiune. Această atribuție aparține exclusiv organelor de urmărire penală. Orice blocare anticipată a unei investigații reprezintă o ingerință directă în actul de justiție și, mai grav, un precedent care poate afecta profund funcționarea instituțiilor statului.
Subminarea Justiției – Drumul Către Captivitatea Instituțională
Justiția este principalul garant al libertăților individuale. Când autorități cu putere politică încearcă să-i controleze sau să-i limiteze acțiunile, mecanismele statului democratic sunt puse în pericol.
Constituția României acordă Consiliului Superior al Magistraturii mandatul clar de a proteja independența magistraților. Orice mesaj care descurajează anchetele, care blochează investigațiile sau care trimite semnale politice către procurori afectează credibilitatea întregului sistem judiciar.
În astfel de situații, justiția riscă să devină vulnerabilă, iar instituțiile statului pot ajunge captive unor decizii politice arbitrare. Iar cetățeanul – cel pe care statul ar trebui să îl apere – devine primul afectat.
Consecințele Penale ale Împiedicării Actului de Justiție
Codul Penal este extrem de clar în privința faptelor care afectează activitatea de urmărire penală sau buna desfășurare a justiției. Titlul IV (art. 266–288) enumeră o serie de infracțiuni care sancționează orice încercare de influențare, blocare sau compromitere a proceselor judiciare.
Între aceste fapte se regăsesc:
- Favorizarea făptuitorului (art. 267)
- Omisiunea sesizării (art. 270)
- Obstrucționarea justiției (art. 271)
- Acțiuni împotriva ordinii de drept (art. 285)
Refuzul președintelui de a permite demararea unei anchete se înscrie într-o zonă extrem de sensibilă, în proximitatea acestor prevederi. În momentul în care o autoritate politică blochează accesul procurorilor la fapte ce pot constitui infracțiuni, se ridică un semn major de alarmă privind respectarea statului de drept.
În acest context, deputatul independent Mariana Vârgă formulează un apel ferm și argumentat:
Președintele României trebuie să respecte separarea puterilor în stat, să înceteze orice ingerință politică în procesele judiciare și să lase justiția să își îndeplinească rolul. Nimeni nu este mai presus de lege.
Încercările de intimidare sau blocare a mecanismelor legale nu pot și nu trebuie tolerate într-o democrație autentică. Statul de drept este fundamentul unei societăți libere, iar abandonarea lui pune în pericol fiecare cetățean.
Deputat Independent,
Mariana Vârgă – Circumscripția Electorală nr. 42 București
📣 Alătură-te Comunității și Urmărește Activitatea Deputatei Mariana Vârgă
Pentru a rămâne informat despre pozițiile publice, intervențiile parlamentare și acțiunile dedicate apărării statului de drept, te invităm să urmărești canalele oficiale ale deputatei Mariana Vârgă:
👉 Pagina de Facebook Mariana Vârgă
👉 Profilul oficial pe site-ul Camerei Deputaților
Fii parte din dialog. Susține transparența. Susține democrația.
