Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a transmis miercuri, 4 februarie, către Ministerul Justiției, respectiv către comisiile juridice ale Senatului și Camerei Deputaților, propunerile de modificare a legilor justiției. Documentul a fost înaintat și Comitetului pentru analiza și revizuirea legislației în domeniul justiției, înființat la nivelul Guvernului, potrivit unui comunicat al instituției.

Modificări propuse pentru numirea procurorului general și a șefilor DNA/DIICOT

Secția pentru procurori propune ca mandatele procurorului general și ale procurorilor-șefi ai DNA și DIICOT să fie de 5 ani, fără posibilitatea reînnoirii. Argumentul avansat este că o durată mai mare, unică, ar oferi stabilitate instituțională și ar reduce riscul de influență politică.

Potrivit documentului, durata mandatelor nu ar trebui sincronizată sau apropiată de ciclurile electorale, astfel încât conducerea parchetelor să rămână protejată de eventuale presiuni externe.

De asemenea, procurorii solicită introducerea unui concurs pentru ocuparea funcțiilor de conducere, atât la vârful Ministerului Public, cât și la nivelul instanțelor și parchetelor, cu examene privind managementul și prezentarea unor proiecte de organizare.

Procurorii atrag atenția că, după modificările legislative din 2018, investigarea faptelor de corupție comise de magistrați nu a mai funcționat eficient. În ultimii ani, doar doi magistrați au fost trimiși în judecată pentru corupție, comparativ cu aproximativ 160 în perioada în care competența se afla la DNA.

În acest context, Secția pentru procurori propune revenirea la modelul anterior: DNA să aibă din nou atribuții în cercetarea faptelor de corupție din justiție.

Promovarea magistraților: examen scris pentru criterii obiective

În ceea ce privește promovarea în cariera de magistrat, procurorii cer reintroducerea examenului scris, considerat singura modalitate de evaluare obiectivă și verificabilă, care poate evita evaluările discreționare și dependența profesională față de superiori.

Reguli noi privind delegările: limitarea duratei și a prelungirilor

O altă propunere vizează modificarea cadrului legal privind delegarea judecătorilor și procurorilor, astfel încât delegările să nu devină un instrument de presiune. Se solicită introducerea unei durate maxime totale a delegării și a unui plafon al prelungirilor succesive.

Reorganizarea parchetelor de pe lângă judecătorii

Procurorii susțin reorganizarea parchetelor de pe lângă judecătorii într-un parchet local unic la nivel de județ, pentru a echilibra volumul de activitate și pentru a acoperi deficitul de personal în unitățile situate în zone mai puțin atractive.

Printre alte modificări propuse se regăsesc: revenirea la durata de doi ani a cursurilor Institutului Național al Magistraturii; crearea unui corp al poliției judiciare în cadrul Ministerului Public; introducerea în lege a unei garanții explicite privind dreptul magistraților la liberă exprimare, astfel încât semnalarea disfuncționalităților din sistem să nu poată fi sancționată disciplinar.

Pentru reducerea volumului de dosare și scurtarea duratei urmăririi penale, procurorii solicită: posibilitatea de a filtra sesizările înainte de înregistrare, pe baza unei analize de oportunitate; simplificarea acordului de recunoaștere a vinovăției și a renunțării la urmărirea penală; eliminarea dublei calități de suspect și inculpat; dezvoltarea unei infrastructuri digitale care să sprijine anchetele penale.

Eliminarea camerei preliminare: instrument considerat ineficient

Una dintre propunerile majore se referă la eliminarea procedurii camerei preliminare, care, potrivit Secției pentru procurori, și-ar fi pierdut scopul inițial. În comunicat se arată că, în practică, procedura a devenit o etapă formală, utilizată frecvent pentru tergiversarea cauzelor prin cereri repetate și căi de atac neîntemeiate.

Procurorii avertizează că aceste întârzieri pot duce la prescrierea faptelor și solicită modificări legislative pentru a restabili eficiența procesului penal.

Secția pentru procurori solicită reglementarea expresă a principiului tempus regit actum, astfel încât deciziile Curții Constituționale și ale Înaltei Curți să nu afecteze retroactiv actele procedurale efectuate legal înainte de pronunțarea lor.

Ca exemplu, procurorii amintesc Decizia nr. 8/16 iunie 2025 a ÎCCJ, potrivit căreia Direcția Generală Anticorupție poate efectua acte de cercetare doar în cauzele privind personalul MAI. Potrivit CSM, unele instanțe au aplicat această decizie retroactiv, eliminând probe din dosare.