Conform datelor furnizate de Eurofound, agenția Uniunii Europene care monitorizează calitatea vieții și a muncii, aproximativ 40% din segmentul de populație tânără a României (25-34 de ani) încă locuia cu părinții în cursul anului 2023. Această situație plasează țara noastră în cadrul unui fenomen extins la nivel european, caracterizat prin faptul că veniturile obținute din muncă nu mai sunt suficiente pentru a asigura o locuință proprie. Astfel, cheltuielile ridicate legate de locuire reprezintă în prezent un obstacol major în calea independenței și dezvoltării tinerelor generații.

Un sfert dintre tinerii români consideră că problema locuinţelor accesibile şi costul vieţii ar trebui să se afle printre priorităţile Uniunii Europene, potrivit datelor din studiul citat. În spatele acestei percepţii stau realităţi economice şi sociale care definesc nu doar România, ci întreaga Europă, însă cu intensităţi diferite.

25% dintre tineri cred că locuinţele accesibile şi costul vieţii ar trebui să fie o prioritate a UE

Aşadar, în România, 25% dintre tineri cred că locuinţele accesibile şi costul vieţii ar trebui să fie o prioritate a UE. Nevoia este întărită de date: în 2023, 39% dintre tinerii cu vârsta cuprinsă între 25 şi 34 de ani locuiau cu părinţii. În Slovacia, ponderea este de 57%, în Polonia este de 53%, în Italia este de 51%, iar în Spania este de 46%. Cu toate acestea, sunt şi state unde acest indicator este de 3%, 6% 11%, sau 12%, state precum Finlanda, Suedia, Germania sau Olanda, scrie zf.ro.

„Neîndeplinirea preferinţelor legate de locuire este asociată cu o serie de efecte negative, inclusiv imposibilitatea de a atinge o viaţă independentă, limitarea opţiunilor de carieră, impact negativ asupra sănătăţii mintale și amânarea deciziei de a avea copii”, scrie raportul Eurofound.

Cu alte cuvinte, problema locuirii devine un factor structural care influenţează traiectoriile de viaţă ale unei întregi generaţii.

La nivel european, criza locuinţelor s-a adâncit constant în ultimul deceniu și jumătate. Din 2010 până în 2024, prețurile medii de vânzare ale locuințelor în Uniunea Europeană au crescut cu 55,4%, iar chiriile cu 26,7%. În același interval, salariile medii au avansat cu doar 28%, calculat pe baza salariului mediu ajustat pentru normă întreagă per angajat. Această discrepanţă explică de ce, pentru mulți tineri, munca nu mai este suficientă pentru a susține costurile unei locuințe independente.

Tinerii din Europa resimt această criză a accesibilității locuințelor

Mulți tineri din Europa resimt această criză a accesibilității locuințelor într-un mod deosebit de acut. Veniturile lor din muncă sunt relativ scăzute, iar probabilitatea de a avea un loc de muncă temporar sau nesigur este mai mare decât în cazul persoanelor mai în vârstă. De multe ori, tinerii întâmpină dificultăți în a închiria o locuință în zona în care și-ar dori să locuiască. Dacă intenționează să cumpere o locuință, se confruntă cu dificultăți în a economisi pentru avans sau în a se califica pentru un credit ipotecar.

„Tinerii continuă să se mute către zonele urbane, unde oportunitățile de angajare sunt concentrate, dar unde locuințele sunt cel mai puțin accesibile. Ei se confruntă cu aceste obstacole într-o perioadă crucială a vieții, în timp ce fac tranziția către viața adultă independentă și iau decizii legate de educație, carieră, relații și formarea unei familii. Pentru ei, criza actuală a accesibilității locuințelor din Europa reprezintă o problemă fundamentală”, scrie Eurofound.

În Europa, prețurile locuințelor au crescut cu 55,4% între 2010 și 2024, iar prețurile chiriilor cu 26,7%. În același interval, salariile medii au avansat cu doar 28%. Cercetările Eurofound indică existența unui decalaj salarial în creștere între generații, ceea ce a condus la ritmuri mai lente de creștere a salariilor pentru lucrătorii tineri. Condițiile dificile de pe piața muncii, combinate cu trendul ascendent al prețurilor locuințelor, au făcut ca achiziția primei locuințe să fie deosebit de dificilă pentru mulți tineri. În plus, din cauza deficitului de locuințe sociale, tinerii nu au adesea altă opțiune decât să închirieze pe piața privată.

„Ca nou-veniți pe piața chiriilor, aceștia nu pot beneficia de mecanismele de control al prețurilor care îi avantajează pe chiriașii mai în vârstă, cu contracte de lungă durată. Deși tinerii nu reprezintă un grup omogen, confruntat cu aceleași dificultăți, pentru o parte dintre ei accesul la o locuință adecvată și accesibilă constituie o provocare majoră”, subliniază raportul citat.

Concluziile sunt clare: criza accesibilității locuințelor din Uniunea Europeană lovește cel mai puternic generațiile tinere. Vârsta la care tinerii părăsesc locuința parentală este în creștere, iar munca nu mai garantează independența. În paralel, crește și fenomenul persoanelor fără adăpost, tinerii din mediul urban fiind printre cei mai afectați.

Chiar și atunci când reușesc să locuiască independent, tinerii alocă o parte disproporționat de mare din venituri pentru locuire, trăiesc mai des în locuințe de calitate mai slabă și sunt mai expuși riscului de supraîndatorare.