Cu doar câteva zile înainte de Crăciun, România intră într-o perioadă meteo cu schimbări rapide: un „vârf” de temperaturi peste normal, urmat de o răcire accentuată, cu precipitații care trec de la ploaie la lapoviță și ninsoare, mai ales în est și la munte. Semnalul comun din prognozele publicate luni, 22 decembrie, este că sărbătorile nu vor fi „liniare”: unele regiuni prind Ajunul pe ploaie, altele intră direct în scenariul de iarnă, iar după Anul Nou crește din nou probabilitatea de episoade cu ninsoare. În acest tablou, detaliul care poate face diferența pentru drumuri și planuri de vacanță este combinația dintre vânt și ninsoare – adică exact acel tip de vreme care schimbă totul de la o oră la alta. În această prognoza meteo de Crăciun, problema nu este doar „câte grade arată termometrul”, ci unde și când se formează poleiul, unde se depune stratul de zăpadă și cât de repede se închide fereastra de vreme stabilă.
O săptămână cu două regimuri: de la temperaturi mai blânde, la frig cu maxime spre 0 grade
Estimările pentru finalul lui decembrie pornesc de la aceeași idee: până aproape de Ajun, mai multe regiuni rămân cu temperaturi mai ridicate decât mediile perioadei, apoi intră treptat o masă de aer rece, care apasă maximele spre 0 grade sau chiar sub 0 în unele zone. Un semnal important este că răcirea nu se produce „uniform”: vestul și centrul pot rămâne, pe alocuri, mai ferite de aerul rece, în timp ce estul și sudul resimt mai puternic scăderea (inclusiv cu valori negative ziua, în anumite intervale).
Într-o prognoză pe două săptămâni anunțată de ANM și publicată de Mediafax, perioadele cu probabilitate mai mare de precipitații se strâng în jurul datelor 23–25 decembrie și reapar după Anul Nou, cu lapoviță și ninsoare, in special la munte. Diferențele regionale descrise în aceeași estimare arată, de exemplu, o răcire mai fermă în Moldova în jurul datei de 25 decembrie (cu maxime negative), în timp ce în Banat și Crișana variațiile se duc mai mult în zona 0–4 grade la maxime, după scădere.
Unde se vede iarna prima dată: ninsori la munte și în Moldova, apoi extindere treptată
Linia roșie a acestor zile este tranziția: ploaie la început, apoi lapoviță și ninsoare, pe măsură ce aerul rece câștigă teren. România ajunge „prinsă” între două mecanisme atmosferice care împing vremea în direcții diferite: aer rece (și dens) dinspre est/nord-est și umezeală adusă dinspre Mediterană, adică exact ingredientele care generează precipitații pe arii mai extinse.
Anticiclonul (cu aport de aer rece polar) și ciclonul mediteranean (care împinge aer mai cald și umed) se întâlnesc, iar zona de contact devine „fabrica” de precipitații. În intervalul 24 decembrie ora 08.00 – 25 decembrie ora 08.00, sunt indicate ninsori în Moldova și la munte, cu depunere de strat, iar în restul țării ploile tind să se transforme treptat în lapoviță și ninsoare, local în Transilvania, Muntenia, Oltenia și în Dobrogea continentală.
Tot aici apare și un detaliu care contează pentru zonele montane: cele mai mari cantități sunt estimate în Carpații Meridionali și de Curbură, cu valori care pot urca spre 15–20 l/mp în intervalul menționat. Pe hârtie, asta nu înseamnă automat „zăpezi istorice”, dar în teren poate însemna exact genul de episod suficient cât să schimbe condițiile pe drumurile de munte și să creeze porțiuni cu vizibilitate redusă.
Drumuri și deplasări: de ce combinația ninsoare–vânt poate deveni problema reală
Dincolo de „ninsori sau nu”, punctul sensibil al intervalului este vântul atunci când ninge. În practică, viscolul și ninsoarea viscolită nu depind doar de cât plouă sau ninge, ci de cum bate vântul și la ce temperatură se întâmplă episodul. Dacă ninge slab, dar vântul ridică zăpada, vizibilitatea poate scădea, iar șoferii pot rămâne cu impresia că „nu e mare lucru” până când întâlnesc un sector de drum aflat în condiții meteo dificile.
Într-o intervenție la Digi24, directorul de prognoză al ANM, Florinela Georgescu, a descris intrarea treptată a aerului rece și a indicat episoade cu ninsoare în zonele de deal și munte (mai ales în Carpații Orientali și Meridionali), cu extinderi ale ninsorilor și în Moldova, în Transilvania și în jumătatea de nord a Olteniei și Munteniei, până spre 26 decembrie dimineața. În același context, a fost subliniat riscul de intensificări ale vântului atunci când predomină ninsoarea (cu posibile efecte de tip viscol, vizibilitate redusă și polei). Mai există un element practic: stratul de zăpadă estimat ca mai consistent este indicat în vestul Carpaților Meridionali (nordul Olteniei), cu valori în jur de 15–20 cm până spre finalul episodului, urmate de o fereastră mai liniștită și apoi posibil un nou episod de frig și ninsori spre ultimele zile ale anului. Pentru turismul de iarnă, sună ca o veste bună; pentru mobilitatea de sărbători, sună ca o perioadă în care planurile trebuie făcute cu marjă de timp și cu atenție la avertizările meteorologilor.
Bucureștiul și marile orașe: scenariul cel mai probabil, între ploaie, lapoviță și răcire
În zonele urbane din sud, unde Crăciunul vine adesea cu „iarnă amânată”, prognoza indică un scenariu de tranziție: ploi înainte de răcire, apoi conversia precipitațiilor spre lapoviță și ninsoare, pe fondul scăderii temperaturilor. Pentru București, tabloul descris în estimările ANM este de cer închis și ploi temporare pe 24 decembrie, cu transformarea ploilor în ninsoare în noaptea de 24 spre 25 decembrie și cu vânt moderat, cu intensificări care pot ajunge în jurul a 50 km/h.
Acest tip de evoluție (ploaie → lapoviță → ninsoare) este, de regulă, cel care produce cele mai multe probleme punctuale în orașe: nu neapărat din cauza „zăpezii mari”, ci din cauza intervalelor scurte în care carosabilul se umezește, temperatura coboară și se formează pojghița de gheață. Pentru pietoni, înseamnă trotuare alunecoase; pentru trafic, înseamnă ambuteiaje care apar brusc, la ore de vârf, chiar dacă nu ninge abundent.
În plus, diferențele regionale devin și mai vizibile spre finalul intervalului: estul (mai ales Moldova) are un potențial mai mare pentru temperaturi negative, inclusiv ziua, în timp ce vestul poate rămâne în regim mai apropiat de normalul iernii „blânde”, în anumite ferestre. Acest contrast explică de ce aceeași zi de sărbătoare poate însemna, simultan, ploaie într-un județ și zăpadă depusă la câteva sute de kilometri distanță.
Spre Revelion: crește din nou probabilitatea de precipitații după 29–30 decembrie
A doua „fereastră” importantă, dincolo de 23–25 decembrie, este cea de la final de an și imediat după Anul Nou. În estimările pe interval extins, probabilitatea de precipitații urcă din nou după 29–30 decembrie și se menține ridicată după 1 ianuarie, cu mențiunea că vor fi frecvent precipitații mixte (lapoviță, ninsoare) în mai multe regiuni și predominant ninsori la munte, informează Mediafax.
Ce urmează să conteze în zilele cheie: avertizările, poleiul și ritmul răcirii
În intervale cu schimbări rapide, prognoza „mare” (pe 10–14 zile) oferă direcția, dar deciziile concrete se iau pe actualizările de 24–48 de ore: unde se formează poleiul, unde bate vântul mai tare, unde trecerea la ninsoare se produce mai devreme. Exact de aceea, recomandarea practică rămâne simplă: urmărirea actualizărilor ANM și a eventualelor avertizări, mai ales pentru deplasările către munte și pentru traversările dinspre sud spre est (unde combinația de aer rece și umezeală poate produce surprize neplăcute).
Pentru șoferi, cele mai dificile momente sunt, de regulă, extremele” episodului: începutul (când plouă și temperaturile scad) și finalul (când carosabilul rămâne umed, iar noaptea îngheață). Pentru operatorii din turism, contează dacă stratul de zăpadă estimat (în special în nordul Olteniei și pe versanții carpatini expuși) se depune suficient cât să stabilizeze condițiile pe pârtii, fără să blocheze accesul.
În acest context, cheia este să privim sărbătorile ca pe o succesiune de ferestre meteo, nu ca pe o singură etichetă („Crăciun cu zăpadă” sau „Crăciun fără zăpadă”). România va avea, probabil, și una, și alta, în același timp, în funcție de regiune. Pentru cei care își fac planuri pentru drumuri lungi sau de vacanță, mesajul rămâne acela de a lua în calcul ninsori și viscol în zonele expuse și pregătiri pentru episoade scurte de instabilitate, chiar dacă pe ansamblu cantitățile nu par spectaculoase. Pe fondul răcirii, începutul lui ianuarie rămâne, de asemenea, un interval de urmărit atent, mai ales dacă se confirmă reactivarea precipitațiilor după 1 ianuarie și dacă se conturează un nou val de aer rece.
